Industria muzicala contemporana nu este cel mai prietenos loc pentru formatiile de metal care nu vor sa ii faca jocurile. Trupele care rezista cel mai putin tentatiei de a imbratisa valorile pietei de consum sunt, din pacate, acelea care au la voce o femeie.

Este foarte usor sa scoti bani din imaginea unei vocaliste provocatoare, care, pe langa talent vocal, prezinta si remarcabile calitati estetice, ce pot fi exploatate pentru a vinde mai multe albume. Notiunea inventata pentru genul muzical abordat de unele formatii cu vocaliste este "beauty metal".

Impotriva acestui veritabil "trend" se ridica trupa suedeza de death metal, Arch Enemy. Angela Gossow, renumita voce a acesteia, este cunoscuta pentru timbrul sau agresiv si pentru fidelitatea fata de valorile vechi ale metalului.

Cand alte trupe ca Within Temptation, Epica sau Lacuna Coil au ajuns sa mizeze pe puterea unui look sexualizat si a unui sound demn de topurile comerciale MTV, Arch Enemy reprezinta exceptia care dovedeste ca muzica de calitate nu are gen si nu se supune regulilor pietei.

Angela Gossow ne-a oferit un interviu deschis si cu personalitate, in care ne-a vorbit despre noul album, despre problemele actuale ale lumii si despre puterea transgresiva a artei.

MaximumRock: "Khaos Legions", ultimul vostru album, este foarte eclectic din punct de vedere stilistic. Aceasta diversitate este rezultatul dorintei de a va deschide si spre alti ascultatori sau s-a nascut din pasiunea pentru experiment?

Angela Gossow: Cred ca acesta este principalul ingredient al trupei. Suntem cinci muzicieni cu gusturi diverse in materie de muzica. Ascultam foarte multe genuri: rock clasic, hard rock, metal, grindcore, death metal, thrash, muzica clasica, blues, jazz etc. Orizonturile noastre muzicale sunt vaste iar acest lucru se reflecta in sound. Nu ne limitam si nu ne este frica sa experimentam, atata timp cat produsul finit suna ca Arch Enemy. Fanii ar putea fi surprinsi sa afle ca unul din principalele riffuri de pe album a fost influentat de muzica trupei Heart. Eclectismul este modul nostru de a compune piese originale. De exemplu, daca te lasi influentat de alte trupe de metal, oamenii au sa-si dea seama imediat de unde ai luat elementul respectiv, dar daca iti alegi ca inspiratie formatii ca Abba sau Heart, preluand un sound pe care il transformi in metal, atunci iti vei lua ascultatorii prin surprindere.

"Satanismul si black-metalul ma plictisesc"

MR: Mesajul transmis de "Khaos Legions" este explicit anti-religios si anti-bigotism, asemanandu-se cu cel promovat de "Wages Of Sin". Ce a determinat nevoia de a va reafirma muzical ateismul?

A.G: Religia a devenit, din nou, foarte puternica. Aceasta crestere in popularitate coincide cu problemele pe care le are umanitatea. Oamenii au un viitor incert si asista la tot felul de intamplari infricosatoare. Din acest motiv, ei apeleaza la ajutorul unei puteri superioare. C

restinismul radical a inceput sa castige din ce in ce mai mult teren, nu numai in locuri ca America, dar si pe scena metal. Asistam la nastere unor trupe de metal sionist, care folosesc muzica pentru a-si predica viziunea. De vina pentru aceste manifestari neobisnuite este peisajul politic din lume, dar mai ales din Africa de Nord si Orientul Mijlociu. Tot ce se petrece acolo are si un substrat religios. Se fac atat de multe lucruri rele in numele religiei, oamenii devin atat de intoleranti din pricina ei, incat am simtit nevoia sa luam masuri, sa o combatem. Pentru mine, si satanismul este o religie, si sunt la fel de plictisita de el, ca de celelalte confesiuni. Este doar reversul monedei. In muzica, el se reflecta in black-metal, care a devenit extrem de popular in ultima vreme. Noi vrem

sa transmitem un mesaj diferit - acela al rationalismului. Rationalismul inseamna sa realizezi ca esti tu esti singurul responsabil pentru ce se intampla in lume si sa iei atitudine in privinta asta: sa raspunzi pentru deciziile tale, sa ai grija de planeta si sa nu crezi in povesti. Oamenii trebuie sa inceteze sa mai astepte ca altcineva sa le repare greselile. Suntem pe cont propriu si pentru tot raul pe care il facem, vom plati la un moment dat. Mesajul nostru este: nu mai asteptati, faceti ceva! Asta vrem sa transmitem.

MR: Noul vostru videoclip pentru piesa "Yesterday Is Dead And Gone" infatiseaza o revolta stradala a tinerilor. Multe trupe de metal au abordat un idiom similar. Crezi ca pluteste ceva in aer? O scanteie care ar putea da foc lumii?

A.G: Ceva se intampla, in mod clar. S-au nascut atat de multe miscari de protest, oamenii se revolta peste tot in lume, incat nu poti sa nu simti ca anarhia pluteste in aer. Se vrea rasturnarea guvernelor si crearea unui nou inceput pentru umanitate. Din pacate, uneori aceasta dorinta ia o directie gresita, ca in Anglia, de exemplu. Acolo s-au distrus proprietati si oameni nevinovati au fost prinsi la mijloc. Acea furie primara nu a fost directionata unde trebuie. Cred ca vremurile suna exact ca melodia noastra. Vedem atatea imagini socante in presa: revolte stradale in Cairo, persoane disperate cu cocktailuri Molotov in mana etc. Sentimentul de revolta se raspandeste. Cu toate acestea, haosul nu este un lucru rau; el poate avea doua intelesuri. Haosul se refera si la distrugerea a ceva vechi, pentru ca un lucru nou sa poata fi construit. De asta are lumea nevoie.

"Arta este un agent activ al schimbarii"

MR: Intr-una din melodiile de pe Khaos Legions, intitulata "Cult of Chaos", vorbiti despre o noua ordine mondiala. Crezi ca muzica metal, sau arta in general, poate dinamita esafodajul lumii, sau abordati aceste teme doar pentru ca ideea haosului este interesanta?

A.G: Si arta face parte din lume. Ea reflecta ce se intampla in societate. Artistii sunt fiinte neinfricate care au curajul sa vorbeasca despre acele lucruri de care societatea se teme, despre acele subiecte periculoase si tabu. Artistii sunt foarte critici si deschisi la schimbare. De aceea, ei au fost persecutati in timpul regimurilor dictatoriale. Dau ca exemplu miscarile "Entartete Kunst" din Germania, dar si pe cele din China, ai caror membri au fost trimisi la inchisoare pentru curajul de a vorbi. Guvernele se tem de arta si de artisti pentru ca ei au puterea de a traduce realitatea in imagini si in sunete transgresive, iar acest talent este unul incomod pentru opresori. Arta este un agent activ al schimbarii.

MR: O alta piesa, "Cruelty Without Beauty", vorbeste despre o tema tabu: experimentele care se fac pe fiintele vii. Ce ati vrut sa transmiteti prin aceasta piesa, a carei versuri puternice reusesc sa starneasca teama si dezgust?

A.G: In acea melodie este vorba despre vivisectie si despre testarea produselor pe animale. Am gandit piesa in asa fel incat sa fie ambigua, sa nu stii exact daca este vorba despre oameni sau despre animale. Melodia vrea sa arate ca durerea la care supunem animalele este la fel de reala ca aceea pe care le-o provocam oamenilor si ca este greu sa tragi o linie intre suferinta unei persoane si cea a unei fiinte necuvantatoare. Simtim la fel, avem aceleasi praguri ale durerii - la acest nivel, nu exista o diferenta clara intre o maimuta, si un om.

MR: Arch Enemy este una din putinele formatii metal care s-au coalizat cu organizatii pentru protejarea drepturilor animalelor. Ce v-a determinat sa alegeti acest drum?

A.G: Cred ca se merge prea departe in medicina si in industria cosmeticelor. Foarte multe fiinte au de suferit de pe urma dorintei acestora de a produce cat mai mult. Consumatorii au o putere imensa pe care ar putea sa o foloseasca pentru a determina cele doua industrii sa renunte la testarea produselor pe animale. Daca ne unim si refuzam sa mai cumparam un anumit produs, atunci vor fi nevoiti sa isi schimbe politica. Arch Enemy s-a coalizat cu doua organizatii pentru drepturile animalelor: cu Djurens Rät din Suedia, si cu celebra PETA. Am creat un tricou impreuna cu PETA, pe care fanii nostri il pot cumpara de pe site-ul oficial al organizatiei. Pentru mine, drepturile animalelor si cele ale oamenilor merg mana in mana. Felul in care ranim creaturile mai slabe decat noi reprezinta o boala a societatii contemporane. Ne-am coalizat si cu Amnesty International si, la concerte, le promovam mesajul prin flyere, tricouri etc.

MR: Ce reactie au avut fanii vostri cand au auzit ca ati imbratisat un asemenea mesaj?

A.G: Nu toata lumea a fost incantata de initiativa noastra. Multi oameni au spus ca mergem prea departe. Unii nu vor predici, nu au chef sa asculte un mesaj, ei vor doar sa se simta bine. Problema este ca avem parte de prea multa distractie goala, fara sens. Metalul s-a transformat intr-o industrie producatoare de nonsens. Fanii au uitat ca acest gen de muzica isi are radacinile in activismul politic si social. Metalul a inceput ca o forma de protest impotriva societatii. Astazi, formatiile canta despre basme si povesti horror. Mie imi place sa dau inteles muzicii si sa cant despre lucruri cu adevarat importante.

"Nu sunt o puicuta!"

MR:Spre deosebire de multe trupe metal care au vocaliste, tu ai reusit sa scoti notiunea de gen din vocabularul muzical al Arch Enemy. Ti s-a cerut vreodata sa fii altcineva decat esti, sa abordezi o atitudine mai sexy, doar ca sa fii pe placul industriei?

A.G: Asta s-a intamplat tot timpul. Revista Revolver are anual o campanie numita "Cea mai fierbinte puicuta din metal" (n.r. Hottest Chick in Metal, in orig., in engleza). Au incercat de trei ori sa ma puna pe coperta, dar pentru asta trebuia sa pozez in anumite ipostaze. Am refuzat sa fac acest lucru. Nu vreau sa fiu cea mai fierbinte puicuta din metal. Nu sunt o puicuta si urasc cand oamenii vor sa ma oblige sa fac anumite lucruri doar ca sa apar pe o coperta. Mai demult, treceam prin asta foarte des. Te abordeaza tot felul de persoane si publicatii, ca, de exemplu, revista Playboy. Le raspund clar: nu se va intampla niciodata! Casa de discuri adora sa te vada cat mai despuiata, facand tot felul de chestii controversate, pozand in moduri incitante. Parerea mea este ca aceste lucruri nu se potrives deloc cu identitatea trupei noastre. Noi vrem sa fim o formatie de metal pur, vrem sa fim vazuti ca atare. Nu suntem si nu vom fi niciodata o trupa cu o "puicuta fierbinte" la voce. Asta ar insemna sa ne transformam in Angela si The Arch Enemies. Este acelasi lucru pe care l-au patit cei de la Lacuna Coil. Cand auzi numele trupei, te gandesti la Cristina si uiti de ceilalti muzicieni. Cu Arch Enemy, lucrurile stau altfel: cand te gandesti la noi, primele nume care iti vin in minte sunt Amott, D'Angelo si Erlandsson. Da, stii si de Gossow, dar eu sunt doar o persoana, din cinci. Nu imi supraestimez rolul in trupa.

MR: Esti vegana, iti place sa faci sport si duci o viata foarte echilibrata. Cum reusesti sa te mentii in forma in turneu?

A.G: Incerc sa imi pastrez mintea cat mai limpede. Pentru mine, este esential sa mananc o portie mare de legume proaspete zilnic. Nu este deloc o masa scumpa, dar cand sunt in turneu, oamenilor le este greu sa imi accepte stilul, chiar daca ies mai ieftin asa (rade). Pur si simplu nu pricep ideea si au impresia ca toata lumea este innebunita dupa pizza si spaghete. Cu exercitiile fizice este la fel. Pentru a fi cat mai in forma, iti trebuie foarte multa disciplina. Din fericire, sunt foarte disciplinata. Acest lucru este punctul meu forte.

MR: Veti concerta in Romania, o tara fost-comunista al carei tineret este foarte apatic si blazat. Crezi ca mesajul vostru anarhic va reusi sa miste ceva in mintile publicului?

A.G: Primim des mailuri de la oameni care ne multumesc ca i-am ajutat sa-si dea seama de anumite lucruri. Cu siguranta vom trezi la viata publicul din Romania. Exista acea categorie a persoanelor adormite, care nutreste un interes arzator pentru activismul politic, dar care are nevoie de un impuls pentru a-si deschide ochii. Este greu sa lupti cu apatia de care vorbesti, daca aceasta are radacini mai adanci decat plictiseala specifica tineretului din ziua de azi. Ma gandesc ca tinerii din Romania nu au suficiente oportunitati pentru a-si construi un viitor. Probabil studiaza foarte mult si nu au certitudinea ca isi vor gasi un loc de munca bun. Poate simt ca eforturile lor nu dau roade si ca nu are niciun rost sa munceasca din greu pentru a-si implini visele. Ajutorul venit din afara, ca acela pe care speram sa-l putem oferi noi, este binevenit, dar adevarata schimbare trebuie sa vina din interior. Guvernul poate da o mana de ajutor prin crearea acelor impulsuri de care vorbeam, prin oferirea unor sanse, a ceva ce sa le dea tinerilor putere sa mearga mai departe. Bineinteles ca voi spune pe scena tot ce am de spus si ma astept sa misc auditoriul. Oricum ar fi, oamenii trebuie sa inteleaga ca viitorul lor depinde de ei si ca norocul este propria ta responsabilitate. Daca nu lupti ca sa iti mearga bine, atunci iti va merge prost. Nu traiti in mediocritate!

(Alexandra Furnea)

Castiga 5 invitatii la concertul Arch Enemy AICI.

Michael Amott (Arch Enemy) - Prin formatia noastra curge si sange de roman. Citeste interviul AICI.