Concerte Rock in Romania

Stii un concert? Introdu-l aici!

Stiri:

Live:

Recenzii:

Interviuri:

Fotografii:

Concurs:

Concerte:

Therion

Oferta CD:

...vezi toata oferta!

Volbeat: Pe urmele lui Elvis... in varianta metal

30 iunie 2010

Citeşte versiunea în engleză a interviului aici

Danemarca are o noua trupa de export cu care se poate mandri in ultimii cativa ani. Aceasta este VOLBEAT. Anul trecut au rupt in doua circuitul festivalelor europene si trupe precum Metallica i-au indragit atat de mult incat i-au luat in turneu cu ele. Sonisphere ne face o bucurie si ne aduce si noua aceasta trupa sa concerteze in cadrul primei zile de festival. Frontman-ul Michael Poulsen a avut amabilitatea de a sta cu mine de vorba pentru a va putea introduce in lumea nebuna a rockabilly-ului metalizat!

"...suntem o formatie foarte serioasa si lumea simte asta!"

As vrea sa te rog sa ne spui putin despre inceputurile Volbeat deoarece este prima data cand sunteti aici!

Michael Poulsen / Volbeat - Horatiu Ghibu / Maximum Rock Magazin

Astfel de povesti sunt foarte plictisitoare, dar inteleg… Am inceput pe la sfarsitul anului 2000, inceputul lui 2001. Am inregistrat cateva demo-uri ca toate trupele si am semnat cu un label mai mic numit Mascot Records, din Olanda. Au fost la inceput niste tratative si cu case de discuri mai mari care erau interesate de noi, dar le era frica ca nu va cumpara nimeni discurile. Mascot si-au asumat acest risc, au lansat “The Strength/The Sound/The Songs” si totul a iesit bine. Apoi am inceput sa cantam la greu prin Danemarca, de unde provenim noi. Dupa ce revistele de profil au inceput sa scrie despre noi am mers sa cantam si in alte tari, iar dupa lansarea celui de-al doilea disc (“Rock the Rebel/Metal the Devil”) ne-am bucurat de un mare succes. In Danemarca am ajuns direct pe locul 1 la vanzari si am luat discul de aur. Am avut un hit intitulat “The Garden’s Tale” care ne-a ajutat sa explodam pur si simplu peste tot reusind astfel sa cantam aproape peste tot in Europa. Cu al treilea album (“Guitar Gangsters & Cadillac Blood”) am ajuns atat de sus incat am trecut de la concerte de club la arene mari. Bineinteles ca am crezut in noi, dar stilul abordat de noi ne dadea o anumita nesiguranta daca avem loc in mediul actual de muzica grea. Am avut ocazia sa cantam in cadrul multor festivaluri diferite, nu numai de metal, iar acuma am fost in turneu cu Metallica in America si in Europa. Ce am realizat pana acuma e o intreaga nebunie, dar noi muncim in continuare mult.
Cum v-a venit totusi idea sa cantati stilul acesta care amesteca un fel de Elvis cu Metallica? Suna a un fel de rockabilly metalic ca sa zic asa… Tu ai un background mai metal.

Volbeat

Da, asa este. Am avut o trupa ce se numea Dominus si cantam death metal. Adevaratul motiv care sta in spatele faptului ca Volbeat suna cum suna este urmatorul: cand eram copil am ascultat foarte multa muzica de-a lui Johnny Cash, Elvis, Little Richard, mult old school rock’n’roll din anii ’50. Mai tarziu, dupa ce am ajuns adolescent am descoperit toata scena de heavy metal si mi-am dorit cu disperare sa cant la chitara. Mi-am dorit sa fac muzica brutal, asa ca am inceput o trupa de death metal cu care am lansat in jur de 4 albume, dar cu timpul m-am plictisit de stil, de imagine si de tot. Aveam atatea melodii in cap ce imi rasunau inca din copilarie… Asa ca atunci cand am inceput Volbeat am incercat sa scriu cantece rock’n’roll, dar care sa sune metal. De ce sa nu am un inceput de country ca al lui Johnny Cash care sa explodeze apoi intr-o melodie metal? Nu vreau sa ma bag singur intr-un colt, vreau sa fie totul deschis. Stiu ca pe hartie suna a nebunie si amesteci cele doua stiluri, dar se pare ca multa lume se regaseste in muzica noastra. Poate ca Volbeat a aparut la momentul potrivit.
Asa cum ai spus ati avut succes de la inceput in Danemarca, dar si in Finlanda. E nostim, nu? Ei sunt in general cu love metal-ul, nu-i asa?
Da! Ha ha ha… Sunt multe tari in Europa unde am prins foarte bine. In BeNeLux avem mare success si bineinteles in Danemarca, Elvetia, Austria, Olanda, Suedia si… Finlanda. Si in Portugalia si Polonia recent. Cu Finlanda a fost relativ asemanator ca si cu Suedia. Au atatea trupe bune si este greu sa te impui la ei ca trupa straina, dar pur si simplu am explodat in Finlanda si am luat discul de aur. Mergem si cantam in sali mari si acolo, si in Suedia. Bineinteles ca mai sunt si teritorii dificile, cum ar fi Franta, Italia si Spania, dar ajungem si acolo. In Anglia avem programate niste concerte si vrem sa ii cucerim si pe ei, dar in mare parte stam bine in Europa. Acum avem si un management pentru America, un contract nou cu Universal, am avut si turneul cu Metallica…
Referitor la concertele voastre, am avut ocazia sa va vad de doua ori anul trecut: o data in Berlin si o data in Belgia, la Graspop. Ambele dati am observat ca imediat cum incepeti toata lumea canta cu voi! Cum poti explica chimia dintre voi, de pe scena si public?
Stii, este foarte frumos ca despre asta e vorba… Ai o zi mai proasta si cand te urci pe scena si ii vezi pe oameni cantand cu tine primesti de acolo multa energie. Eu cred ca noi aducem un alt tip de energie muzicii live si ne jucam cu cliseele din muzica heavy. Majoritatea se comporta ca niste tipi duri, dar de fapt suntem toti baietii mamii. Relaxati-va, distrati-va! Nu mai fiti asa de aroganti! Ideea este sa le arati oamenilor ca apreciezi faptul ca esti acolo. Zambeste pentru ei, vorbeste cu ei intre cantece, vorbeste cu ei dupa concert! Fa mici sacrificii pentru ei! Oamenii ne platesc facturile! Eu acum castig bani buni din muzica si acest fapt se datoreaza lor. Daca nu le arati ca apreciezi acest lucru iti vor intoarce spatele. Noi venim din orasele foarte mici din Danemarca, inainte sa ne mutam in Copenhaga. Fiecare din noi stie cum este sa nu ai nimic si sa nu poti face ceea ce iti doresti. Eu, de exemplu, nu am niciun fel de educatie, am fost mereu focusat sa fac muzica si mereu am fost obisnuit sa am cate o slujba pe langa. Acum am avut noroc si duc o viata buna. Cand ajungi la acest nivel iti aduci aminte de oamenii care te-au sustinut de la inceput si cred ca oamenii simt ca ii apreciam. Cu toate ca luam in ras toate aceste clisee despre care vorbeam, suntem o formatie foarte serioasa si lumea simte asta! Astfel cred ca se creeaza acea legatura despre care intrebai.

Volbeat

Am observat anul trecut ca ati fost prezenti aproape la toate festivalurile importante din Europa. M-am uitat pe pagina voastra web zilele trecute si am putut vedea ca si anul acesta aveti un program de turneu foarte incarcat. Crezi ca acest lucru este cheia spre succesul vostru?
Cantam in jur de 120 de concerte pe an. Cu toate ca poate nu ar mai fi necesar sa cantam atat de mult, noi chiar ne dorim sa cantam peste tot. Vrem sa cantam deopotriva la festivalurile mici, cat si la cele mari! Daca esti mereu in turneu exista o mai mare sansa ca oamenii sa se intereseze de albumul tau. Daca esti acasa si dormi faci o mare greseala. Trebuie sa muncesti mult si sa iti placa ceea ce faci.
Ai mentionat trupa Metallica… Cum a evoluat aceasta prietenie cu ei? Le deschideti concertele destul de des… Am cumparat ultimul numar Metal Hammer in Austria, acum doua saptamani, si erai pe coperta cu James Hetfield…
Da… E o nebunie… Ma voi intoarce in timp, in 2007, pentru ca atunci au venit Metallica in Danemarca dupa o lunga absenta. Lars a sunat mai multe medii de presa si a intrebat ce se mai intampla in Danemarca din punct de vedere muzical, ce este acum in voga. Toata lumea i-a raspuns: Volbeat! S-au interest de noi si am primit oferta de a fi trupa de deschidere pentru Metallica. Apoi s-a intamplat in asa fel incat James Hetfield a devenit un mare admirator al nostru. Tin minte ca a venit la mine in ziua aceea si mi-a spus: “am auzit cate ceva despre voi. Am auzit ca cantati un fel de elvis-metal si cred ca imi place!”. Apoi am tot vorbit despre una-alta si ne-am inteles foarte bine. Mai tarziu am avut ocazia sa ii intalnesc pe Metallica de multe ori. Am fost si invitat la petrecerea de lansare a albumului “Death Magnetic” in Copenhaga. Un asistent de-al lui James m-a sunat si mi l-a dat la telefon spunandu-mi ca vrea sa se intalneasca cu mine si sa facem ceva impreuna. Nu imi venea sa cred; credeam ca e o gluma proasta. M-am intalnit cu James in oras si am mers intr-un mic restaurant danez si am luat cina impreuna. Dupa aceea am mers intr-un bar micut de jazz… In cateva zile m-a sunat din nou ca vrea sa ne intalnim si a venit pe la mine acasa. Fosta mea prietena ne-a facut de macare. Era inca la serviciu, asa ca am sunat-o sa vina acasa sa ne gateasca. Metallica ne-a contactat sa ne propuna sa fim trupa de deschidere pentru turneul american si a fost minunat, ne-am simtit atat de bine. Sunt niste domni!

Michael Poulsen / Volbeat

Am terminat acel turneu si am plecat in turneul nostrum, dar am primit iar un telefon si ne-au spus ca vor sa ne ia cu ei si in turneul Eeuropean… E o chimie foarte buna intre noi si am devenit prieteni. Lor le place ce facem noi si bineinteles ca noua ne place ce fac ei.
O ultima intrebare… Vei pastra acelasi trademark la albumul nou? Va fi acelasi sunet pe “Beyond Hell/Above Heaven”?
Totul ramane la fel in afara de parul meu… E mai scurt acum… ha ha ha… In mare va suna la fel, dar bineinteles ca am vrut sa exploram un pic si alte laturi, asa ca am dus lucrurile un pic mai departe. Vom continua povestile de pe albumul trecut, dar acesta va fi ultimul din aceasta serie. Povestea se incheie acum. Avem o gramada de muzicieni interesanti invitati pe album. Noul disc o sa impresioneze lumea cu siguranta!

(Horatiu Ghibu)

Volbeat:
    Michael Poulsen - voce, chitara
    Thomas Bredahl - chitara
    Anders Kjølholm - bas
    Jon Larsen - tobe
www.volbeat.dk