Putine trupe reusesc sa atraga deopotriva fanii de prog, grunge si metal. Americanii de la MASTODON au devenit un simbol al rock-ului contemporan avangardist si ne delecteaza in sfarsit cu un material nou absolut impresionant intitulat "The Hunter". In esenta avem de a face cu un melanj puternic de Led Zeppelin si Alice in Chains la care se adauga acel 'quelque chose' progresiv.

Albumul a fost mixat si produs de catre Mike Elizondo (Fiona Apple, Alanis Morissette, Avenged Sevenfold) in studiourile Doppler din Atlanta, Georgia. Din punct de vedere al aranjamentelor vocale este probabil cel mai solid produs oferit de americani pana in prezent. Materialele precedente nu se axau foarte mult pe voci, ele fiind mai mult un acompaniament pentru instrumental. Deasemeni se observa mult mai multe parti melodioase in ceea ce priveste vocile. Marea parte a liniilor vocale au un efect hipnotic asupra ascultatorului. Tonurile de chitara sunt imbibate de o mireasma puternica ce se afla intre stoner si sludge. Cu toate ca aparent muzica celor patru muzicieni pare greu de digerat, "The Hunter" are meritul de a curge si de a nu obosi ascultatorul chiar daca nu poate fi catalogat drept un album mainstream. Mastodon reusesc sa se intreaca pe sine si sa ofere cu siguranta cel mai bun album al lor pana in prezent.

"The Hunter" este dedicat fratelui chitaristului Brent Hinds care a murit intr-un accident de vanatoare in timp ce trupa lucra la acest material. Piesa "Spectrelight" il are ca invitat pe vocal-chitaristul trupei Neurosis, Scott Kelly. Artwork-ul albumului este realizat de catre sculptorul in lemn AJ Fosik. Intregul material contine treisprezece piese, fiecare fiind gandita intr-un anume fel. Nu avem de a face cu un album concept si nu intalnim piese de umplutura. Printre bucatile ce stau in picioare de la sine putem enumera "Curl of the Burl", "Stargasm" sau "Dry Bone Valley".

(Horatiu Ghibu)