
Unul dintre cele mai frumoase sentimente pe care o formație de la noi din țară poate să îl aibă, indiferent de genul sau sub-genul pe care îl abordează, este să cânte „cu casa închisă”. Desigur, până să ajungă la acest moment, invariabil trece printre diferite evenimente denumite într-un fel „accidente nefericite”. Acestea se referă la ocaziile în care numărul publicului este mai mic decât cel al instrumentiștilor de pe scenă, sau cum am mai auzit în anumite cazuri, să constea în personalul clubului sau barului unde are loc concertul. Cazuri dintre acestea se întâmplă în mod repetat și sigur în timpul vieții unei formații de underground. Necesită multă muncă, mulți bani aruncați, timp, anduranță la stres și talent pentru a ajunge cât mai sus. Notabilul exemplu de la noi rămâne formația COMA, unul dintre cele mai frumoase succese ale muzicii alternative din România: după ani de muncă și chinuri, s-a ajuns ca răsplata să constea în faptul că persoanele care doresc să prindă un loc la un show de-al trupei să trebuiască să își cumpere bilet cu mult timp înainte.
Mai exact, ultimele trei concerte Coma din Cluj-Napoca au fost sold-out, la care aș mai putea adăuga chiar și evenimentul de lansare de la Arenele Romane din 26 noiembrie, unde au fost prezente peste 1200 de persoane. În Cluj-Napoca primul dintre acestea trei a avut loc în vară, odată cu evenimentele culturale din timpul festivalului TIFF, atunci când show-ul acustic al trupei a strâns în jur de 200 de persoane în incinta unei terase din centrul orașului (biletele au devenit indisponibile de două ori în două zile, în ciuda suplimentării lor). În celelalte două ocazii, succedate de lansarea de album din București din luna noiembrie, rețeta a fost exact la fel: două evenimente sold-out în două nopți consecutive în The Shelter (capacitatea acestuia este în jur de 200 de persoane, conform avizului obținut legal de club).
Trecând la fapte mult mai concrete, Coma a lansat probabil cel mai așteptat material discografic din ultimii ani, intitulat „Orizont”, iar un show în Cluj-Napoca, un centru universitar important, era inevitabil. Am apreciat o remarcă destul de interesantă a autorul într-o cronică de concert, unde a afirmat faptul că la evenimentul de lansare de la București s-a scris istorie, însă eu consider că orice concert Coma, oriunde ar avea loc, alcătuiește o mică bucată de peripeție atât pentru trupă, cât și pentru cei prezenți. Se spune că istoria este știința a ceea ce nu se întâmplă de două ori, așa că fiecare concert Coma este diferit prin el însăși, având un ceva anume special, care nu poate fi recreat în ocazii diferite. Astfel, deși am mai fost în alte cinci ocazii la alte show-uri Coma, am plecat în seara zilei de 9 decembrie fericit că voi asista la un nou concert unic, ca o bucată de istorie.
Coma s-a urcat în jurul ore 22.45 pe scena din The Shelter, în fața unui public numeros și entuziasmat. După scurte verificări ale instrumentelor, momentul apariției solistului Cătălin Chelemen a marcat o explozie de aplauze. La puțin timp, formația a debutat cu prima piesă de pe noul album eponim, „Orizont”, iar refluxul de energie și-a făcut cale până în spatele clubului. Îmi este destul de greu să descriu cât de fericit am fost, drept urmare nu am realizat „rapiditatea” cu care evenimentul s-a desfășurat în mintea mea, asta deoarece sunt familiar cu toate piese trupei, micile excepții fiind noile melodii care au fost incluse laolaltă în noul material discografic. Un alt element pe care l-am remarcat, privind în jurul meu, a fost faptul că cei din public au cântat de câte ori avea ocazia versurile pieselor, astfel încât s-a conturat un feeling plăcut, mai ales în scurtele intermitențe când apăreau pasaje în care aceștia erau îndemnați să cânte.
În mare, setlist-ul (pe care am încercat aproximativ să îl recreez mai jos) a constat într-o frumoasă alternanță între diferitele perioade din istoria formației, axate în jurul celorlalte trei materiale discografice. Desigur, cele mai multe piese live pe care le-am ascultat au fost extrase de pe „Orizont”, însă nu au putut să lipsească eternele „hit-uri”, precum „Coboară-mă în Rai”, „Hectic” sau „În mine șoaptă” ori variantele acustice ale melodiilor „Culori” sau „Morphine”. „Delicii” și „Dor”, deși sunt recent lansate, au mers bine la public, care a rămas pe același feeling, încântat fiind de forța stilistică, care s-a păstrat la același nivel cu restul pieselor Coma. Legat de diferitele momente speciale din timpul concertului, formația a interacționat activ și inspirat cu publicul: Dan a povestit între piesele „Coboară-mă în Rai” și „Document” faptul că îi face plăcere să se întoarcă la Cluj-Napoca, loc pe care îl consideră „a doua casă” a formației din țară și a felicitat clubul The Shelter că a respectat publicul și a impus o limită de persoane, tot spre avantajul lor căci lumea putea să ajungă mult mai ușor la bar. Cătălin, deși este o fire mai retrasă, ne-a mai mărturisit că Gogoașă, basistul trupei, suferă de grave probleme de spate și nu ar trebui să se agite, lucru pe care acesta nu l-a făcut. La rândul său, instrumentistul a făcut glume pe seama situației sale, fapt ce a generat zâmbete din partea tuturor. S-a încercat și o scurtă invocare a formațiilor care i-au influențat pe membrii Coma, dar puțin ratată, căci în timp ce bateristul a început să bată ritmurile piesei „Territory” de la Sepultura, Dan a început să cânte versurile de la „Roots Bloody Roots”.
Cu cât concertul s-a apropiat spre final, cu cât mai multă energie s-a adunat în jurul formației. Aplauzele nu au contenit, iar moshpit-urile au fost la ordinea zilei. Remarcabil este faptul că trupa a cântat două dintre piesele vechi emblematice din perioada sa de punk-rock: „Nu vreau fetițo casă” și „Bruzli vs Vandame”. Pe prima dintre acestea am ascultat-o interpretată în mai multe variante: ska, alternative, raggae, trash sau death metal, iar pe cea de a doua am ascultat-o la bis. Tot la bis a venit mult-așteptatul moment al interpretării piesei „Cântă-mi povestea” în varianta voce-bas, la care publicul s-a metamorfozat într-un cor, iar Cătălin a fost dirijorul.
Finalul evenimentului m-a trezit din vis de-a dreptul, căci abia atunci am realizat cât de cald s-a făcut în club (chiar am observat că geamurile frigiderelor de la bar s-au aburit). În scurt timp am ajuns la ieșire, nu înainte să văd merchandise-ul variat al trupei Coma. Deși speram să reușesc să cumpăr noul album, coada era mult prea mare, iar o gură de aer a fost mai mult decât necesară.
Tracklist (recreat aproximativ):
Orizont
Coboară-mă în Rai
Document
Chip
Semn
Culori (acustic)
Morphine (acustic)
Cel mai frumos loc de pe Pământ
Hectic
În mine șoaptă
Nu vreau fetițo casă
Stai
Semn
Bis
Delicii
Bruzli vs Vandame
Cântă-mi povestea
Photo credits: Marmo
*îmi cer scuze față de formația Diamonds Are Forever, care a cântat în deschidere, căci datorită unor motive obiective, nu am reușit să ajung la concertul lor. Rămân profund dator!
** Special thanks go to: Alin Voica & Dark Side Team, Dan Costea & Coma, Dragoș Șuteu & The Shelter.
Lasă un comentariu