Cronică ARTmania Festival 2023

Festivalul ARTmania s-a desfășurat în perioada 28-23 iulie, în Piața Mare din Sibiu. Publicul prezent a avut parte de trei zile de relaxare și distracție, concerte, proiecții de filme și activități alternative prin prisma parteneriatelor cu fundațiile Hope and Homes for Children, Music Saves Ukraine și Act For Tomorrow.

Prima seară de festival a fost deschisă de trupa elvețiană Samael. Aceștia au îmbinat ritmurile electronice, mostrele și sintetizatoarele cu instrumentele tradiționale și cu vocea profundă a lui Vorph, creând o atmosferă deosebită. Elvețienii au interpretat un setlist format din 14 piese, încheind recitalul cu melodia Black Supremacy, unul dintre cele mai cunoscute single-uri ale trupei.

A urmat, pe scena mică, trupa Asemic, din România, care a fost foarte bine primită de către public. Au început cu câteva piese mai atmosferice, apoi au crescut atât tempoul cât și intensitatea. 

Suedezii de la Pain Of Salvation au adus pe scena mare a festivalului un plus de emoție brută, pe care au reușit să o transmită publicului. Este vorba despre o trupă care împinge granițele metalului progresiv, cu riffuri energice, voce dinamică ce trece cu ușurință de la emoție și vulnerabilitate, la accente intense și chiar dure. Versurile sunt provocatoare, la fel și tematica pieselor, abordând subiecte existențiale complexe, provocându-ne să reflectăm asupra locului nostru în lume și asupra condiției umane. Au interpretat un setlist compus din nouă piese, dintre care n-au lipsit Reasons, Meaningless, Falling și The Perfect Element

Cea de-a doua trupă care a urcat pe scena mică a fost W3 4R3 NUM83R5. Brașovenii practică un metalcore foarte energic, cu pasaje melodice, care alternează cu pasaje ritmice rapide. Un show energic, care a electrizat publicul!

Prima zi de festival a fost încheiată de renumita trupă black metal norvegiană Emperor. Setlistul norvegienilor a cuprins 12 piese, captivând publicul de la blastbeat-urite și ritmurile agresive ce fuzionau perfect cu vocea uneori growl, alteori clean și acordurile melodice de clapă. Reprezentația a inclus elemente teatrale și atmosferice, iluminare destul de redusă, cu accente roșii și verzi, toate accentuând vocea bântuitoare și puternică a liderului formației, Ihshan. Emperor au interpretat piese celebre cum ar fi Inno a Satana, I Am the Black Wizards, The Loss and Curse of Reverence și Ye Entrancemperium

A doua zi a festivalului ARTmania a fost deschisă de formația Vulture Industries din Norvegia cu o abordare avangardistă a metalului progresiv. Un sound enigmatic și întunecat cu elemente industriale, accente teatrale, schimbări neașteptate de progresii, pasaje melodice și izbucniri agresive, plus imaginea frontman-ului Bjørnar Erevik Nilsen, în costum cu cravată, joben și baston. Norvegienii de la Vulture Industries au interpretat șapte piese, de pe mai multe albume, permițând publicului să experimenteze complexitatea lor tematică și muzicală. Fundalul a fost asigurat în mare parte de grafica și animațiile artistului Costin Chioreanu, care este un vechi colaborator al formației norvegiene.

Pe scena mică a urmat recitalul trupei Koi Koi din Serbia, o trupă indie-rock/ pop alternativ. O trupă care a evoluat pe scenă cu multă energie și care a fost bine receptată de public.

Concertul TesseracT, care a urmat pe scena mare, a adus pe scena ARTmania un amestec unic de metal progresiv și djent, cu elemente eterice și atmosferice. Cunoscuți pentru precizia lor tehnică, englezii de la TesseracT pun în scenă o călătorie muzicală care captivează publicul de la început până la sfârșit. Compozițiile lor prezintă un echilibru perfect între riff-uri grele și zgomotoase și momente de introspecție atmosferică, creând o atmosferă dinamică, dar încărcată emoțional. Solistul trupei engleze, Daniel Tompkins, interpretează piesele cu emoție și pasiune, aducănd un plus de intensitate actului artistic. Setlistul format din nouă piese a inclus single-urile Natural Disaster, Dystopia, Concealing Fate Part 1 & 2, o piesă live debut, War Of Being, și s-a încheiat într-o notă emoționantă, cu Juno.

A doua zi de festival s-a încheiat cu recitalul trupei engleze Porcupine Tree, una dintre cele mai cunoscute și apreciate trupe progressive metal. Au interpretat un setlist format din zece piese, dintre care nu au lipsit Blackest Eyes, cu care au deschis recitalul, Open Car, The Sound Of Muzak, Anesthetize, Halo și au încheiat cu single-ul Trains. Leader-ul și mastermind-ul trupei, Steven Wilson, a avut o extraordinară putere de sugestie și o comunicare uluitoare cu publicul. Din păcate, basistul Nate Navarro nu a putut fi prezent din cauza unor probleme de familie, iar părțile lui, deși de o complixitate ridicată, au fost înregistrate special pentru acest concert. Randy McStine a îndeplinit rolul de chitarist, iar la sintetizatoare Richard Barbieri părea desprins dintr-o altă lume. Sunete bântuitoare, progresii complexe și riff-uri impresionante, un concert senzațional al englezilor Porcupine Tree.

Cea de-a treia zi a început cu trupa Port Noir, un trio din Suedia ce aduce pe scenă un mix de rock, progressive, hip hop și R&B. Au interpretat un setlist alcătuit din nouă piese, printre care All Class, Preach, Champagne, Puls, In The Void, Deep Waters și Old Fashioned.

Au urmat RoadkillSoda, o trupă stoner, din România. Au creat o atmosferă de bună dispoziție, cu multă mișcare scenică și un stil oldschool, cu sound-ul full analog.

Haken, următoarea formație care a urcat pe scenă, nu a fost la prima reprezentație în cadrul ARTmania Festival, ei fiind prezenți și în line-up-ul din 2018. Au interpretat opt piese și au fost, din nou, bine receptați de publicul prezent. Trupa engleză aduce în scenă un sound progressive metal, cu multă energie și riff-uri dinamice. 

Pe scena mică a urmat Sirenia, o trupă mult așteptată de public, dar care a venit fără Emma, solista binecunoscută, aceasta fiind implicată într-un proiect de operă în Franța. Locul acesteia a fost ocupat de Alessia „Melany” Scolletti – solista trupei Era, a cărei prestație vocală nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor. 

Trupa Wardruna a încheiat apoteotic festivalul, punând în scenă un spectacol total, cu proiecții, umbre și lumini și cu o prestație magnifică. În ciuda ploii, experiența de a urmări show-ul Wardruna live, a fost unică!  Kvitravn a fost prima piesa cu care au început concertul, o piesa puternică și mistică. Concertul a crescut în intensitate datorită vocilor puternice ale soliștilor, Einar Selvik și Lindy Fay Hella, artiști desăvârșiți care aduc o parte din vechile obiceiuri și cântece nordice în fața publicului. În plus, ceilalți artiști valorifică acordurile câtorva instrumente tradiționale,  aducând în scenă sunete ce se auzeau acum sute de ani în ținuturile nordice. Setlistul a fost alcătuit din 15 piese, dintre care nu au lipsit 

Heimta Thurs (piesă ce a fost folosită pe coloana sonoră a filmului Vikings), Voluspá (Skaldic Version), Isa, Grá, Runaljod. Piesa Tyr a dezlănțuit pe scenă o adevărată furtună cu ceată, tunete și fulgere! Wardruna a încheiat seara cu Helvegen, o melodie cu un impact foarte puternic, o piesă despre moarte, despre trecerea în partea cealaltă, dar și despre depășirea acelor momente dificile ale vieții. Un alt moment emoționant a fost cel în care Einar a încurajat publicul să cânte și să învețe copiii să cânte. Să țină tradițiile în viață și să transmită mai departe momentele speciale și valorile culturale care nu se pot înlocui cu lucruri materiale. Fără nici cea mai mică urmă de părtinire, Wardruna a pus în scenă un show total, cu un puternic impact emoțional!

Mulțumim ARTmania Festival pentru cele trei zile de vis și așteptăm cu nerăbdare ediția viitoare!


Comentează primul

Lasă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată.


*