Ghost Gathering/ 12-13.07.2013, Parcul Herastrau, Bucuresti

In Romania „conceptul” din spatele unui eveniment este deseori secundar. Nu se mizeaza atat de mult pe mesaj sau pe crearea unei anumite atmosfere.

Festivalul „Ghost Gathering: The Call for Spirits” face mereu exceptie si dovedeste ca un fest care se vrea „tematic” poate sa fie astfel pana la capat.

Chiar daca a fost mutat de la Rasnov, dintr-un decor pitoresc care contribuia la ideea de mister indusa de muzica line-up-ului, locatia aleasa in Bucuresti a fost surprinzator de potrivita.

Amplasarea fest-ului in Gradina Japoneza din Parcul Herastrau a fost intampinata cu scepticism, dar acesta a disparut o data ce am ajuns la „venue”.

In prima zi, 12.07.2013, pe drum spre Gradina, prin parc, dadeam de chipurile destul de consternate ale plimbaretilor non-rockeri, care nu stiau exact cu ce se confrunta.

Dinspre locatie se auzeau cand growl-uri, cand imnuri melancolice si grele, intr-un stil mai degraba doom. Nu este de mirare ca ocazionalul cocalar stramba din nas. Acest lucru nu a facut decat sa contribuie la sentimentul de transgresiune, care trebuie sa fie conjurat de orice eveniment rock/metal.

Dincolo de garduri priveau cu ochi sticlosi tot felul de oameni, de la bunici cu nepoti, la metalisti curiosi. O surpriza neplacuta a fost carteala babeasca a autoritatilor care, in Romania, se comporta cu organizatorii acestui tip de evenimente, dar si cu publicul lor, asemenea politistilor rasisti din S.U.A., care se iau de „minoritati” doar pentru ca pot.

Acesti reprezentanti ai „ordinii” au incercat sa bage bete in roate si si-au manifestat lipsa de toleranta fata de diversitate intr-un mod care dovedeste ca, din punct de vedere al intelegerii evenimentelor „alternative”, Romania se lupta cu un grav retard cultural.

In ciuda acestor mici „obstacole”, show-ul a inceput cu bine, cu oradenii de la N.O.R. Baietii profeseaza un gen de rock alternativ care mizeaza pe note mai melancolice, deci chiar daca sound-ul lor a fost mai usor decat cel al altor formatii din line-up, atmosfera creata a introdus cu bine publicul in „vibe”.

Ne-a placut vocea solistului care aminteste de cea a lui Chris Cornell, precum si chimia scenica. Trupetii sunt muzicieni buni si, chiar daca au fost intemeiati de curand, in 2012, au reusit sa stranga o baza bunicica de fani. Piese ca „Give Me a Sign” sau mai noua „Carari de timp”, cu versurile sale profunde, dovedesc potentialul urias al acestui grup care merita promovat.

Din pacate, formatia Universe 217 nu a mai ajuns la „Ghost”, asa ca urmatorii care au urcat pe scena au fost cei de la Fusion Core. Este vorba despre o trupa interesanta din Brasov care abordeaza un amestec de sonoritati, de la rock progresiv, post-rock, la jazz si funk. Punctul forte al formatiei este vocea Ancai Bradean, o solista cu un timbru inedit.

Fusion Core    DSC9240
Fusion Core    DSC9236

Fiti cu ochii pe brasoveni pentru ca nu prea exista asemenea formatii in Romania iar trupetii reusesc sa creeze ceva original si bogat in referinte culturale.

Formatia C.O.D. aduce un sound inedit pentru scena romaneasca. Acesta poate fi descris cu termenul „post-grunge”. In luna aprilie a acestui an, trupa a lansat albumul „I Need to Get Out” de pe care a cantat cateva melodii la concertul de la „Ghost Gathering”.

Chiar daca publicul nu a fost in forma la acest concert, formatia a dat ce a avut mai bun si s-a inscris in atmosfera evenimentului.

C.O.D.    DSC9258

C.O.D.    DSC9262

A urmat Kistvaen, o trupa bucuresteana cunoscuta in underground-ul autohton pentru black-metalul cu tente dark-depresive pe care il abordeaza. Frontmanul Stage este carismatic si arata ca stie cum trebuie sa se miste un muzician metal pe scena. Recitalul trupei a fost, din nefericire, scurtat ca urmare a reclamatiilor primite.

Tot ce spunem este ca pudelilor, adidasilor Nike cu sageata intoarsa in directia gresita si semintelor nu le place black-metalul. Iar acest lucru este bun, pentru ca altfel ar fi tragic.

Kistvaen    DSC9295


Kistvaen    DSC9288


Eye of Solitude
este o formatie din Londra, care il are la voce pe Daniel Neagoe, un solist de origine romana. Stilul abordat este un doom/death metal foarte intunecat, care isi propune sa il poarte pe ascultator intr-o calatorie abisala, a carei destinatie este, insa, lumina.

Formatia s-a bucurat de un mare succes in randul publicului, care a gustat „otrava” dulce din cupa trupei. Acesteia i s-a cerut chiar si un bis pe care l-a oferit cu mare drag. Baietii pareau uimiti de receptia pozitiva facuta de publicul roman.

Intunericul se lasase deja iar fanii s-au strans in numar mare pentru a participa la un recital inedit semnat Celalalte Cuvinte. Acestia au urcat pe scena in uralele publicului, care s-a bucurat sa-i vada pe veteranii rockului romanesc.

Trupa a pus de un concert de zile – sau nopti – mari, cu jam-uri exceptionale si un recital acustic inedit care a constat din trei piese clasice, „Cina”, „Stem” si „O sa am”. In intunericul din Gradia Japoneza, jocul de lumini si de sunete a creat un sentiment frumos, de purificare cu ajutorul artei.

A doua zi de Ghost Gathering a inceput cu formatia maghiara Larrnakh, care canta un neo-folk cu influente din zona industriala si progresiva. The Thirteenth Sun a venit dupa Larrnakh cu un gen versatil de muzica, a carui melancolie a transmis o stare foarte speciala. Stilul curat de a canta al baietilor, impreuna cu sonoritatile paradoxale dovedesc ca am ascultat una dintre cele mai interesante formatii din underground-ul romanesc.

The Thirteenth Sun este un grup educat din punct de vedere muzical, in care se simte predilectia pentru occult-rock, psihedelic si progressive. Va sfatuim sa plecati urechea si la albumul „Genesis” al baietilor, pentru ca productia este foarte buna iar piesele exceptionale.

Hteththemeth este o formatie cu un nume inedit – preluat dupa un arhanghel cazut – care canta un gen eclectic de metal bogat in distorsiuni grele, blastbeat-uri neobrazate si o voce neobisnuita. Ne-a placut prezenta scenica a baietilor, care reusesc sa para fiorosi, dar degaja in acelasi timp si ceva comic. Recitalul a inceput destul de socant cu niste jam-uri…jazz. Aveai impresia ca pe scena va urca, dintr-o clipa in alta, Diana Krall.

Apoi a inceput Leo sa cante si ne-am lamurit ca am fost pacaliti. Acest solist este un adevarat show-man prin modul complet lejer in care abordeaza voci foarte diferite, iar unele dintre ele de-a dreptul nostime.

Kayno Yesno Slonce     DSC9431

Kayno Yesno Slonce     DSC9474

Penultimii interpreti, bulgarii de la Kayno Yesno Slonce au cantat piese in stilul folk experimental, cu influente din zona ambientala si chiar religioasa. Instrumentele inedite aduse pe scena au „pictat” un peisaj sonic unic, care evoca munti inalti, inconjurati de ceturile inceputului de lume. S-au cantat piese ca „Sos ma karash maichinko” sau „Kukund”. Formatia bulgara a fost probabil cea mai”mistica” din festival, incadrandu-se perfect in ideea de „chemare a spiritelor”.

Sa nu uitam de Chaostar, proiectul multiinstrumentistului Christos Antoniou (Septic Flesh) – (chitara, pian, sintetizator, aranjamente) care duce la un alt nivel ideile pe care nu le poate pune in practica prin Septic Flesh. Daca in Septic Flesh suntem purtati pe muzica de catre o voce brutala, aici partile vocale sunt preluate de mezzo-soprana Androniki Skoula, astfel incat piesele sunt mult mai linistite si accesibile oricarui asultator de rock.

Chaostar        DSC9502

Chiar daca publicul a fost destul de lenes in cea de-a doua seara a festivalului, el si-a revenit la Chaostar si s-a apropiat curajos de scena. Formatia a cantat curat, profesionist, iar solista, Androniki Skoula, a dat frau liber unei voci transgresive, cu puternice nuante folclorice.

Chaostar        DSC9550

In concluzie, editia de anul acesta a Ghost Gathering a fost foarte reusita, in ciuda obstacolelor prin care au trecut organizatorii pana la realizarea evenimentului. Este nevoie de mai multe astfel de festivaluri tematice, care sa prezinte publicului si altfel de formatii.

Undergroundul romanesc este bogat in proiecte experimentale care merita promovate pentru a obtine vizibilitatea necesara continuarii activitatii muzicale.


Comentează primul

Lasă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată.


*