HIM – Tears On Tape

Read the review in English HERE. Citeste versiunea in engleza AICI

Exista atat de multa inima pe noul album HIM, „Tears On Tape” (29.04.2013), ca daca l-ai conecta la un aparat de monitorizare a semnalelor vitale, acesta ar incepe sa inregistreze imediat batai.

Structura compozitionala a cantecelor se aseamana cu o schita in miscare, trasata dupa „peak-urile” celui mai fragil organ din corpul omenesc. Cantecele contin si un element clasic pregnant, evident in cursivitatea melodiilor.

Inceputurile masive ale pieselor, stapanite de distorsiuni, sunt urmate de strofe melodioase si tandre, pentru a culmina in refrene grandioase, succedate de bridge-uri dure, exorcizate doar prin finalurile dramatice. Pentru prima data dupa „Venus Doom”, cele mai multe piese au o constructie curat metal. Chitara este maestrul suprem, cu sound-urile sale variabile, de la divin de melodioase, la infernal de „murdare”. Tobele nu au sunat niciodata mai puternic decat pe „TOT”, iar basul creeaza backgroundul intunecat perfect pentru restul instrumentelor. In ceea ce priveste clapele – un element crucial pentru muzica HIM – acestea mizeaza pe estetica acelor cantece de leagan obscure, pe care ti le poti imagina cantate intr-un castel parasit.

Daca ne gandim la versuri, materialul este unul dintre cele mai sincere semnate HIM. Nu mai intalnim metaforele complicate si ermetismul prevalente pe „Screamworks: Love in Theory and Practice”, ci dam de onestitatea cuiva care vrea ca lucrurile sa fie cat se poate de inteligibile, chiar daca intr-un mod usor voalat. Este clar. Cu totii cautam ceva ce nu exista in afara mintii, sau a inimii noastre, si am sacrificat deja tot pentru acea iluzie. Dragostea este o himera, dar este si „legea”, dupa cum ar spune Aleister Crowley.

Referitor la voce, se poate spune ca Ville Valo si-a imbunatatit foarte mult stilul si a renuntat la manierismele care nu il caracterizau. Este vorba despre „scream-urile” pe care le incerca artistul pe materialele precedente, si care nu aveau nicio legatura cu timbrul sau vocal autentic. Pe „TOT”, Valo da adevarata masura a melodicitatii vocii lui, cantand pur si simplu din tot sufletul.

Cat despre productie, intentia trupei a fost aceea de a realiza un disc care sa sune murdar, metal si coplesitor. Peretele de sunet este vast si inexpugnabil, amintind de materiale ca „Love Metal” sau „Venus Doom”.

Pentru prima data in cariera, formatia finlandeza a introdus si 4 bucati exclusiv instrumentale care actioneaza ca pauze, portaluri sau ghicitori, in functie de imaginatia fiecarui ascultator in parte. Materialul incepe cu un intro, „Unleash the Red”, in stil vintage, marcat de un astro-synth a la Depeche Mode + Vangelis + putin Kraftwerk. Imaginea evocata este cea a unui demiurg necunoscut pictand stele – sau litere din alfabetul Malachim – pe un cer foarte negru.

„All Lips Go Blue” sparge reveria cu un inceput in forta si continua pe aceasta linie mai agresiva. „Love Without Tears” vorbeste despre naivitatea ideii ca iubirea poate sa se intample fara durere, in timp ce „I Will Be the End of You” o are ca personaj principal tocmai pe aceasta „dragoste” fatala, care isi ameninta victimele cu moartea.

„Tears On Tape” este singura balada de pe album – o trasatura relativ neobisnuita pentru finlandezi. Cu toate acestea, ea este atat de tandra si de paradoxala, in constructia ei de vals-invers, incat compenseaza lipsa altor clasice imnuri de sfartecat artere. „Into the Night” debuteaza intr-un stil mai punk-rock, dar se transforma ulterior intr-un slagar metal contagios. „Hearts at War” va da cu siguranta frau liber anumitor impulsuri primare deoarece contine niste vocalize extrem de senzuale, combinate cu lascivitatea intunecata si agresiva a chitarelor.

„Trapped In Autumn”, inca una din bucatile exclusiv instrumentale, ar putea sa fie folosita cu usurinta drept coloana sonora pentru un film horror diabolic despre soarta cruda a Gradinii Edenului, populata numai cu fantome si monstri, dupa ce a fost parasita de locuitorii sai initiali.

„No Love” reprezinta cantecul-rezumat al conceptului liric al discului. „Drawn & Quartered”, o piesa psihedelica si progresiva care reia pasiunea lui Ville Valo pentru metafore ale torturii erotice (vezi „Katherine Wheel”), este cea mai interesanta compozitie de pe album.

Precizia matematica a curgerii piesei, impreuna cu tandretea melodiei si natura „crossover” a compozitiei va transforma acest cantec intr-un clasic HIM, asemenea prea putin cunoscutei „The Path” („Love Metal”). „Lucifer’s Chorale”, cel de-al treilea interludiu este rezultatul calatoriei muzicienilor pana la portile iadului si a inregistrarii sunetelor scoase de acestea in timp ce se deschideau pentru a primi sufletele pacatosilor. „WLSTD”, „Cand dragostea incepe sa moara”, este un imn sumbru reusit, care isi trage seva din creatiile Black Sabbath si Type 0 Negative. Alaturi de „Sleepwalking Past Hope” este, probabil, una dintre cele mai doom creatii HIM.

Outro-ul „Kiss the Void” ofera o iesire familiara din tensiunea universului formatiei finlandeze si ajuta ascultatorul sa urce din nou la suprafata.

„Tears On Tape” este cel mai matur album semnat His Infernal Majesty si are meritul de a nu fi un disc compilatie – adica un amestec ciudat si neoriginal de trecut si prezent. Materialul are propria sa identitate si se distinge de celelalte prin duritate, melodicitate si structura. Cuvantul care descrie cel mai bine discul este „frumos”, pentru ca exact asta este – o culegere de cantece frumoase, atat compozitional, cat si liric si orchestral.

HIM este si va fi mereu una dintre cele mai neintelese formatii din industria muzicala contemporana, pentru simplul fapt ca nu ii este teama sa combine natura tandra si „efeminata” a melodicitatii cu greutatea metalului. „Tears On Tape” este calatoria la capatul noptii (all hail Louis Ferdinand Celine) de care formatia avea nevoie pentru a reveni pe harta rockului dupa cativa ani de indoieli si drame.
                                                                             
                                                                                  Tracklisting:
1. Unleash the Red
2. All Lips Go Blue
3. Love Without Tears
4. I Will Be the End of You
5. Tears on Tape
6. Into the Night
7. Hearts at War
8. Trapped in Autumn
9. No Love
10. Drawan & Quartered
11. Lucifer’s Chorale
12. W.L.S.T.D.
13. Kiss the Void

Comentează primul

Lasă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată.


*