In ultima zi de joi a toamnei ce tocmai s-a incheiat a avut loc actul final al trupei Krypton pe 2014. Evenimentul desfasurat sub egida Maximum Rock in clubul Colectiv de pe strada Tabacarilor a constituit prilejul ideal pentru bucuresteni de a se intalni cu colegii de breasla si nu numai pret de trei ceasuri si inca ceva iar faptul ca am putut sa-i vedem la lucru si pe Coiotu’, Paur, Costica Sandu sau Kempes a reprezentat sarea si piperul acelei seri de memorabile.
Accesul s-a facut putin mai devreme decat se anuntase si a decurs cursiv pe toata perioda cantarii. Mai mentionez ca usor usor Colectiv a devenit alegerea preferata a organizatorilor datorita politicii duse de managementul acestuia. In plus, clubul poate gazdui 700-800 de persoane, este dotat cu aer conditionat, cu garderoba, iar echipamentele de sunet sunt excelente.
Opening-act-ul Shifting Sands a dat drumul horei pe la 21:30 in formula Daniela Oancea (voce), Bogdan Trimbaciu (chitara), Razvan Braileanu (bas), Bogdan Prundeanu (chitara) si Andrei Ilie (tobe). Chiar daca grupul nu este foarte activ pe piata, chimia dintre membri este desavarsita lasand impresia ca au identificat secretele unei prestatii eficace. Prima persoana care iese in evidenta atat cu look-ul cat si cu timbrul si tonul este desigur solista ce puncteaza intens si la capitolele comunicare cu auditoriul si vestimentatie. 2 ani jumate trecusera de cand n-o mai auzisem pe Daniela si raman cu senzatia ca nu a pierdut timpul aiurea. In general, actul artistic in sine a fost imbunatatit iar in particular, vocea pare mai cizelata, exprimarea ei fiind mai congruenta cu stilul heavy/progressive metal.
Insa motorul din spate este B. Trimbaciu care dezvaluie deprinderi si la clape, nu doar la corzi. Cu o conduita plina de virtuozitate, chitaristul principal al formatiei nu uita si nu iarta pe nimeni si nimic nu-i sta in cale in incercarea de a satura spectatorii cu riffurile nimicitor de energice. Basul si chitara a doua se incadreaza in acelasi ritm cu restul instrumentelor iar tobele inteseaza si mai mult vibratiile transmise catre urechile ciulite ale celor prezenti. Rezultatul final a fost unul convingator si ramane de vazut care sunt planurile de viitor ale Shifting Sands… materiale discografice noi, concerte mai dese sau vor continua in aceeasi cadenta ca pana acum in care expunerea lor ca si imagine este destul de subtire?
Setlist:
01. „Unul Dintre Ei”
02. „Ignore”
03. „Daca Ramai”
04. „Step Back”
05. „Din Alta Parte”
06. „As I Sat Sadly By Her Side”
07. „The Streets You Never Walk On”
Pauza dintre reprizele de cantat a fost motiv numai bun de tras poze in zona special amenajata unde au avut loc tot felul de schimburi de vorbe si de licori. Scena este pregatita in cel mai mic detaliu de baietii din Krypton pentru o ultima infatisare ce sa ingroape anul asa cum trebuie. Nu stiu daca este cineva din vechea garda care sa nu cunoasca formula de aur dar o voi mentiona pentru a lasa cat mai multe urme legate de acest grup frumos: Gabi „Gurita” Nicolau (voce), Eugen Mihaescu (chitara), Dragos Docan (bas), Sorin Voinea (claviaturi) si Razvan „Lapi” Lupu (tobe).
Incep asadar cu „Fetele Cu Ochii Verzi” pentru a castiga de la bun inceput partea feminina venita in numar substantial. Urmeaza „Sunt Doar Un Nor”, o piesa incadrata intr-o viteza superioara menita sa dezmeticeasca „pasivii” neimpresionati inca, „Pozitia De Drepti” avand o insemnatate speciala pentru subsemnatul prin prisma versurilor si a modificarilor de tonalitate survenite pe parcursul ei.
Comunicarea biunivoca este incontestabila iar aplauzele si multumirile fanilor nu intarzie sa apara. Partea cea mai grea a trecut, tracul poate nici nu a existat iar drumul lung strabatut de zeci de ani nu si-a lasat amprenta asupra dispozitiei de efort demonstrat. Si-a lasat amprenta doar asupra experientei si autenticitatii expuse „on stage”. Singurul minus al trupetilor este neputinta de a atrage „prospaturi” ce sa impartaseasca aceleasi idei si trairi comune. Nu este genul de muzică de care să te apuci de ascultat la 16 ani insa prin diferite cai poate fi indusa, voit sau nu, de un parinte sau un alt apropiat care a trait in perioada de glorie a rockului romanesc.
Ajungem la momentul in care se schimba registrul prin aparitia invitatilor. Mai intai il vedem la treaba pe nimeni altul decat Coiotu’ din Trooper intervenind pe melodia „Fara Teama” in stilul lui caracteristic si cu vocea sa recognoscibila. Alin are calitatile unui „one man show” si poate trage o trupa dupa el doar prin felul sau de a fi. Se amesteca in dans dupa scurt timp si Costica Sandu, un tip ce s-a remarcat in numeroase formatii cu maniera in care isi exercita dreptul la microfon.
Paul Radu din Antract nu se lasa mai prejos si preia fraiele la „Iti Mai Aduci Aminte” pentru reintregirea amintirilor de odinioara. Surpriza zilei fara doar si poate a fost participarea lui Kempes la finalul unui concert reusit din toate punctele de vedere. Bineinteles ca Gurita & Co. s-au intors pentru bisul atat de ravnit si meritat deopotriva de cei ce au ales sa isi desfasoare altfel „scarboasa zi de joi”. Lumea pleaca acasa fericita dupa o noua mostra de muzica de calitate compusa cu timp in urma intr-o perioada nefasta pentru romani, nu inainte sa faca poze cu vedetele serii sau cu Ivan Patzaichin prezent si el la show. Am primit astfel inca o dovada ca daca iubesti ceea ce faci, nu ai cum sa dai gres si risti sa ramai in inimile celor care iti apreciaza munca totdeauna.
Setlist:
01. „Fetele Cu Ochii Verzi”
02. „Sunt Doar Un Nor”
03. „Pozitia De Drepti”
04. „Trecerea In Nefiinta”
05. „Tatiana”
06. „Supravietuitor”
07. „Scarboasa Joi”
08. „Fara Teama”
09. „Am Crezut In Ochii Tai”
10. „Satul De Tot”
11. „Va Fi Randul Tau”
12. „Iti Mai Aduci Aminte”
13. „Am Dormit Prea Mult”
14. „Lasa-ma Sa Spun”
15. „Fiara A Murit”
16. „Cheama-ma”
Lasă un comentariu