
Unul dintre cele mai salbatice concerte la care am luat parte in ultima vreme avea sa se desfasoare sambata, 15 decembrie, in micutul club Private Hell de pe Calea Grivitei. Satan Klaus Metal Party s-a dorit a fi o petrecere metal extrema in care trupele romanesti Neisseria si Spinecrusher au avut un cuvant greu de spus. Din lineup-ul serii au mai facut parte asiaticii de la Humiliation, Vaginal Penetration Of An Amelus With A Musty Carrot (VxPxOxAxAxWxAxMxC) din Austria si polonezii de la Ass To Mouth si Parricide.
Fiind prima data cand pasesc in acest bar/club, am ramas surprins de cat de putin spatiu dispunea insa a punctat la alte capitole cum ar fi amabilitatea barmanilor, preturile bauturilor dar si muzica ce rasuna in boxe atunci cand nu se canta pe ingusta scena. Lipsa backstage-ului si avantajul ca puteai sta de vorba cu membrii tuturor formatiilor in pauze a constituit un bonus de care nu te poti bucura prea des iar faptul ca membrii Humiliation puteau fi vazut imbracati gros nu insemna ca era frig in interior. Diferentele de climat dintre Malaezia si Romania sunt evidente!
Initial am crezut ca iau parte la un experiment de miscare browniana din cauza ca toti aveau de facut cate ceva: Neisseria facea probele de sunet, organizatorii incercau sa puna la punct ultimele detalii in timp ce celelalte formatii cautau un loc unde sa se faca comode. Pana la urma, totul a decurs conform planului fara a afecta in mod negativ desfasurarea evenimentului. Orologiul indica ora 19:00 cand Alex si trupa sa urcau pe scena pentru a deschide seria recitalurilor. „Buna seara Private Hell! Bine ati venit la cel mai brutal festival de metal.” au fost primele cuvinte adresate publicului adunat in numar considerabil. Apropo, daca stiti ca suferiti de claustrofobie sau agorafobie, un concert in Private Hell nu este o idee tocmai buna…
Neisseria este o formatie bucuresteana de thrash metal fondata acum aproximativ un an si alcatuita din Adrian (chitara lead), Alex (chitara ritm), Florin (bas), Ella (tobe) si din nou Alex (voce). Dupa prima piesa, Ella iese in evidenta pe „Self Destruct” dezvoltand o rapiditate iesita din comun, cel putin pentru o fata si demonstreaza ca reprezentantele sexului frumos se pot descurca de minune si in trupele de metal. Legat de sunet, apreciez ca a fost mai mult decat acceptabil in conditiile date, auzindu-se doar putin infundat, specific anilor ’80. „Ne asteapta trupe grele in continuare!” spunea Alex, un tip cu o voce cizelata si puternica in acelasi timp, fiind ajutat pe ici pe colo de celalalt Alex responsabil cu chitara. Timpul este limitat iar setul din care n-a lipsit „Black Blood” si „Daydreamer” a fost poate prea scurt pentru audienta din local. Spun doar ca Neisseria a oferit o evolutie matura daca tin cont de istoria lor si de desele schimbari de componenta din trecut.
Setlist Neisseria:
01. „Black Blood”
02. „Self Destruct”
03. „Make Sure You Die”
04. „Daydreamer”
05. „Revolution”
01. „Black Blood”
02. „Self Destruct”
03. „Make Sure You Die”
04. „Daydreamer”
05. „Revolution”
Spre deosebire de prima, Spinecrusher este o formatie pe care am urmarit-o live de mai multe ori fiind foarte activa in scena metal underground bucuresteana. Membrii acestui grup aleg sa poarte pe cap caciuli alb-rosii in spiritul Santa (Satan) Klaus iar Bony, omul care da viata versurilor, pluseaza cu o masca de culoare inchisa. Atmosfera de petrecere este la ea acasa daca tin cont de headbanging-ul de pe scena, imprejurarea in care Daniel Gheorghiu da noroc cu cei din primul rand si raspunsul publicului la apelul acestuia. Singurul impediment a fost ca nu se puteau distinge versurile foarte clar in caz ca incercai sa faci o conexiune intre melodii. Cu pasi rapizi se ajunge la piesa de rezistenta, „Bringer Of Souls”, pe care se incinge un mic pogo, o manifestare ce nu trebuie sa lipseasca din show-urile extreme. Bisul format din cover-ul Six Feet Under „Revenge Of The Zombie” punea punct unei manifestari dinamice si intense si avea sa fie un important punct de reper in materie de cum trebuie sustinuta o cantare pentru trupele ce aveau sa urmeze.
Setlist Spinecrusher:
01. „Incantation Of The Cursed One”
02. „Hellstar”
03. „The Kill Room”
04. „Slaughter In The Altar”
05. „Bringer Of Souls”
06. „Revenge Of The Zombie” (cover Six Feet Under)
Urmeaza o formatie tanara de death metal tocmai din capatul celalalt al pamantului si anume Humiliation din Malaezia (a nu se confunda cu trupa omonima indoneziana). Solistul Bear Bee, bateristul Mudon, basistul Afe si cei doi chitaristi Asraf si Matt si-au facut intrarea pe scena pe intro-ul „Set The Fire” extras de pe ultimul album intitulat „From Strenght To Strenght”, material promovat destul de mult in cadrul acestui concert. In continuare ne sunt puse pe tava patru melodii de pe albumul de care vorbeam si ajung la concluzia ca daca esti dispus si ai rabdare sa descoperi noi formatii, poti gasi muzica de calitate in cele mai neasteptate locuri din lume. Facand o comparatie cu grupul anterior, versurile s-au putut distinge fara mari eforturi dar se simte lipsa unor solo-uri memorabile, de durata. Chiar daca nu am vazut prea bine ce faceau baietii din cauza ca niciunul nu parea sa aiba mai mult de 175 cm, atmosfera din spate a fost una de angrenare in lupta, razboi sau batalie, ce avea sa conduca la mai multe demonstratii de moshing punand astfel la dispozitia fanilor un calup sanatos de piese in genul Bolt Thrower.
Setlist Humiliation:
01. „Set The Fire” (intro)
02. „Days Of Terror”
03. „Counter Offensive”
04. „Bukit Kepong”
05. „Lost Contact”
06. „With One Objective”
07. „Battlefield”
08. „Minefields (A Way To Kill)”
„Romania, I want to see your hands in the fucking air!” anunta de la microfon Franz Stockreiter, vocalul Vaginal Penetration Of An Amelus With A Musty Carrot, un grup austriac de goregrind/slamdeath ce foloseste intens calculatorul pentru partile electronice. Dupa prima piesa mi-am dat seama ca genul acesta de muzica va fi ceva diferit pentru cei prezenti, impartind publicul in doua tabere: cei din fata scenei care sunt mai maleabili, deschisi intotdeauna catre nou si restul, o categorie de oameni mai conservatori ce ramane fidela metal-ului pur. Daca la Spinecrusher am avut ceva probleme in intelegerea versurilor, la VxPxOxAxAxWxAxMxC singurele cuvinte ce puteau fi percepute au fost cele adresate publicului neafectat de aceasta chestiune. Nu stiu cat de inspirata a fost alegerea organizatorilor de a invita o trupa „electronica” tinand cont de tema petrecerii insa sigur s-ar potrivi in deschiderea unui concert Korn avand in vedere schimbarea directiei muzicale din ultimii ani. Oricum, trioul format din Franz, Werner si Wolfgang a reusit sa molipseasca pana la final multimea initial reticenta, inclinand balanta in favoarea lor.
Setlist VxPxOxAxAxWxAxMxC:
01. „Rancid Monstrosity”
02. „Eyeball Peeler”
03. „Against Humans, Against Animals, Against Everything”
04. „Slushy Baby Chainsaw Assfuck”
05. „Mass Suicide With A Rusty Comb”
06. „Baptized In Clammy Scat”
07. „Lacerate Some Farmers With A Harvester”
08. „Embryo’s Orgasm”
09. „Mucus Of A Giant Anal Papilla”
10. „The Daily Shower Of A Concentration Camp Prisoner”
11. „Double Emetophilia Session”
Ass To Mouth a fost desemnata sa deschida reprezentatiile Parricide din turneul „Grind Apocalypse Tour” ce ar fi trebuit sa ajunga si in Brasov pe 16 decembrie dar din motive necunoscute, spectacolul programat in Rockstadt a fost anulat. Polonezii au deja o istorie de peste 8 ani in tara natala, timp in care a sustinut peste 120 de concerte si a contribuit activ la dezvoltarea scenei grind/punk de pe teritoriul european. „All My Friends Are Emo” este melodia cu care Kuba, Jarek, Maciek si Pablo incep un recital ce nu a rupt gura targului… iata ca ordinea trupelor nu are intotdeauna de a face cu calitatea muzicii si personal as fi optat pentru grupurile romanesti inaintea headliner-ului serii. ASM face o trecere in revista rapida a propriilor compozitii ce se dovedesc din ce in ce mai interesante o data cu trecerea timpului si Pablo, tipul de la baterie, se asigura ca toata lumea este incalzita pentru show-ul zilei.
„Buna seara Bucuresti! We are Parricide.” anunta carismaticul vocalist Jakub a.k.a „Kuba” Brewczynski dupa care s-a dat drumul cantarii cu „Low – Abiding Society” urmate imediat de partile a doua si a treia ale piesei „We Will Call You”. Pe scena are loc o desfasurare uluitoare de forte cu Piotr si Albert in prim plan la chitare, Lukasz la bas si Krzysztof in spatele tobelor si premisele unuia dintre cele mai violente concerte de grindcore la care am asistat au fost stabilite. Circle pit-ul si crowd surfing-ul sunt argumentele de nestavilit ce alimenteaza prestatia fara cusur pe care a sustinut-o trupa al carui nume face trimitere la o persoana care si-a ucis unul dintre parinti. In lista de piese isi face loc „My Property”, o mostra de pe viitorul material discografic ce se preconizeaza a fi unul distrugator, fiind succedata de „About Nothing” de pe anticipatul split alaturi de conationalii de la Squash Bowels. Bisul compus din „Esteem (Respect)” imbibat cu o mica hora a reprezentat desertul acestui festin propus de echipa Axa Valaha Productions, un grup de oameni competenti, capabili sa se adapteze celor mai neasteptate probleme si situatii ce se pot ivi in decursul unui spectacol si privesc increzator catre editia din 2013 avand in vedere ca mayasii au gresit calculele in legatura cu sfarsitul lumii…
Setlist Parricide:
01. „Low – Abiding Society”
02. „We Will Call You (part II)”
03. „We Will Call You (part III)”
04. „The Idealist”
05. „Nobody”
06. „Promise (part I)”
07. „Hatred Like Any Other”
08. „Love”
09. „Me”
10. „Dolores Screams (The Power Of Faith)”
11. „Dinner At Polish Army 87-89”
12. „Matando Gueros” (cover Brujeria)
13. „My Property”
14. „About Nothing”
15. „Esteem (Respect)”
Lasă un comentariu