Citeste aici varianta in engleza.
Death-metalul melodic nu s-a simtit niciodata mai bine decat in muzica formatiei Before The Dawn, grandiosul "Frankenstein" sonic al lui Tuomas Saukkonen, monstrul sacru al scenei metal finlandeze.
Pe data de 27 aprilie 2012, trupa a lansat cel de-al saptelea album de studio, intitulat "Rise of the Phoenix". Am profitat de ocazie pentru a sta de vorba cu Tuomas care ne-a acordat un interviu in care a vorbit despre bine, rau si despre cum fiecare din noi este un mic zeu pagan. 
"Deathstar Rising" este un album care se caracterizeaza printr-o melodicitate poetica. "Pitch-Black Universe", insa, mizeaza pe sounduri mai agresive, in stilul pur death-metal. S-ar spune ca v-ati intors la radacini cu acest nou material. Cat de corecta este aceasta impresie?
Tuomas Saukkonen: Este foarte corecta. Noul album este mai agresiv, dar si mai melodios datorita chitarelor care au luat locul vocii clean, pe care nu o mai folosim in muzica noastra. Discul este mai variat decat creatiile precedente, pentru ca include atat fragmente acustice, cat si pasaje de-a dreptul fioroase, care amintesc de black metal.
In muzica voastra a existat intotdeauna un element de revolta. Deseori, versurile se bazeaza pe un imaginar apocaliptic. Care sunt temele principale din "Rise of the Phoenix" si cum se leaga ele de numele albumului?
TS: Tema principala a albumului este renasterea formatiei, iar numele lui este materializarea acestei teme. Bineinteles ca si problemele mai intunecate, de natura personala, isi gasesc locul in versurile noastre. Cu toate acestea, schimbarile de componenta din trupa si rezultatele lor pozitive au avut un efect puternic atat asupra muzicii cat si a versurilor.
Cand ascult piesele voastre, ma gandesc la zei pagani ai Infernului care se lupta sa rastoarne prin anarhie suferinta unei lumi muribunde. Cultivati si influente mitologice in muzica Before The Dawn?
TS: Nu prea. Cred ca atat raul antic cat si cel mai profund bine se regasesc in interioriul nostru; nu exista putere mai mare decat aceasta dihotomie. Foarte multi oameni sunt prea slabi pentru a vedea acest adevar si pentru a accepta ambele laturi ale umanitatii. Ei recurg la numeroasele forme de "bine" pentru a gasi iertare si confort. Cred ca noi oamenii suntem adevaratii zei pagani.
Trebuie sa compui muzica pe care o iubesti pentru tine. Nimic altceva nu conteaza.
Before The Dawn este o formatie cu o istorie tumultuoasa – ati avut numeroase schimbari de line-up de-a lungul timpului. Crezi ca este corect sa spui ca reprezinti un "one-man-show", mai ales dat fiind faptul ca tu esti singurul compozitor din proiect?
TS: Din punct de vedere muzical, sunt un "one-man-show", dar intotdeauna am vazut proiectul Before The Dawn ca pe o trupa. Mai ales acum, in formula aceasta, munca la album se face in echipa, impreuna cu Juho, chitaristul nostru, care este un inginer profesionist de sunet si s-a ocupat de inregistrarea/mixarea noului disc, dar si a celui precedent. Juho joaca un rol foarte important in trupa, chiar daca nu este implicat in procesul compunerii melodiilor.
Cand foloseati doua tipuri de voce – harsh si clean – piesele voastre beneficiau de aprecierea unui public mai larg, care, poate, ar fi fost intimidat de muzica voastra, daca nu erau fani ai growl-ului. Alegerea aceasta a fost o strategie ca sa castigati mai mult public, sau era motivata "estetic"?
TS: Decizia a fost strict muzicala. Deja am facut niste schimbari de line-up si de stil, si am exclus vocea clean. Niciodata nu ma gandesc la ce vor spune fanii, criticii muzicali sau casa de discuri. Trebuie sa compui muzica pe care o iubesti pentru tine. Nimic altceva nu conteaza.
Am auzit ca ti-ai ars destul de rau mana in timpul filmarilor pentru piesa "Pitch-Black Universe". Merita sa faci orice ca sa iti materializezi viziunea? Ai spune ca esti un perfectionist?
TS: A fost doar o arsura de grad 2, deci nimic foarte serios. Voiam neaparat ca in clip sa se regaseasca si o cascadorie cu foc. Nu aveam un buget suficient de mare pentru a crea acest efect cinematografic, asa ca a trebuit sa improvizam scena cu un pic de benzina Zippo turnata direct pe piele. Stiam ca o sa ma ranesc, asa ca nu am fost surprins cand acest lucru s-a intamplat. Ma vad mai degraba ca pe un vizionar, nu ca pe un perfectionist. Pentru mine conteaza mai mult sentimentul si emotia, decat prestatia perfecta.
Nu m-as considera niciodata muzicianul anului, dar ma simt onorat ca atat de multi oameni ma vad astfel.
L-ai mentionat pe Darth Vader ca inspiratie intr-un interviu mai vechi. Ce alte personaje intunecate din cultura pop te inspira?
TS:Toate care exprima lupta dintre bine si rau. Batman si Joker, Thor si Loki etc. Este o tema clasica pe care o intalnesti pretutindeni!
Tuomas, esti o adevarata forta creatoare. Pasiunea ta a fost rasplatita cu multe premii, de la Cel Mai Bun Instrumentist, la Cea Mai Buna Trupa, si, recent, la ultima editie a Finnish Metal Awards, cu titulatura de "Muzicianul Anului". Au aceste premii o semnificatie speciala pentru tine, sau sunt doar pentru vanitate?
TS: Am obtinut premiul prin vot deschis, ceea ce m-a facut sa apreciez devotamentul fanilor mei. Nu m-as considera niciodata muzicianul anului, dar ma simt onorat ca atat de multi oameni ma vad astfel. Ar deveni vanitate daca as ajunge sa cred in aceste titluri, si daca m-as purta ca atare.
Scena finlandeza de death-metal este foarte bogata, cu nume ca Amorphis si Swallow the Sun, ca sa mentionam numai cateva. Exista rivalitati intre trupe?
TS: Scena finlandeza de metal este ca o mare fratie, asa ca nu vad decat foarte rar rivalitati sau probleme intre formatii.
Un ultim mesaj pentru Luke Skywalker…si pentru fanii vostri de aici?
TS: Luke…NU sunt tatal tau! Si pentru fani, nu uitati: cornitele sus!
Kiitos Tuomas!
(Alexandra Furnea)
Lasă un comentariu