Autor: Ioana Piscoi
Noul EP al trupei Hexvessel – “Iron Marsh” a fost lansat la finalul anului trecut (05.10.2013).
Publicul a avut ocazia sa vada formatia live in noiembrie 2013 in cadrul Dark Bombastic Evening Echoes (Centrul Cultural Reduta, Brasov).
Hexvessel este proiectul lui Mathew „Kvohst” McNerney (originar din Marea Britanie), cunoscut ca si vocal al trupei cult black metal Dodheimsgard si al trupei avangardiste Code.
Conform organizatorului DBE:
”McNerney contureaza cu Hexvessel o dimensiune ciudata, palpabila dar totusi plina de mister. O calatorie personala si intens de intunecata prin compozitii mai putin obisnuite ce folosesc instrumente inregistrate organic, precum gongul, harpa, mandolina, lama de fierastrau, armoniu, titera si bandoneon-ul. Un Occult Psychedelic Folk care apartine parca unei alte lumi, recomandat celor ce admira Changes, Wovenhand, Espers si Midlake & Comus”.
Am descoperit aceasta trupa in cursul anului trecut, odata cu lansarea albumului „No Holier Temple” si pot spune ca m-am indragostit iremediabil de aceasta reinterpretare a rockului anilor ’60 si ’70 in maniera folk, trippy si hipnotica.
Piesele te rascolesc prin stari diferite intr-un mod lent si laconic, iar cand ajungi sa te obisnuiesti, deja ai fost vrajit.
Iron Marsh este un EP gandit ca si companion al albumului „No Holier Temple”, si, desi contine doar 5 piese, se intinde pe o durata de aproape 35 de minute, devenind astfel un album „ad-hoc”. Scris in stilul specific Hexvessel, ciudat, insa incantator, acesta imbina elemente de la reverii cosmice pana la un cover Yoko Ono. EP-ul reprezinta un dezechilibru stilistic foarte inspirat ce face trimiteri la cei ce sunt imbatati de substante alterante si la rockul somnoros de Woodstock combinat cu teme oculte si atmosfere bizare. Practic, este o mare ciuperca magica care te ademeneste sa gusti din ea.
Povestea se deschide cu piesa „Masks of the Universe” , nucleul EP-ului, care copleseste ascultatorul, fiind o creatie bogata si frumoasa. Sunete de corn francez, orga Hammond, vioara si chitara se contopesc si devin echivalentul muzical al unui trip de tipul „Alice in Wonderland”. Nu poti sa nu te lasi impresionat de abilitatea celor de la Hexvessel de a crea pasaje visatoare si stari stranii.
Punctul culminant ar putea fi considerat cover-ul „Woman of Salem” (Yoko Ono), care suna ca si coloana sonora a unui show de pe Broadway despre procesele vrajitoarelor din Salem. Incantatiile Marjei „Salem, Salem, witches must hang” si „must kill, must hang” facute cu o voce suava, sunt memorabile, au un impact major si te baga in sperieti. Fata de versiunea originala, aceasta este un adevarat trip.
In concluzie, Iron Marsh continua traditia neobisnuitului, presarat cu ciudatenie, pentru placerea celor care sunt si se simt mai altfel.
Daca iti place ce ai auzit, te invit sa asculti mai mult pe canalul lor de YouTube. Personal, devin un fan din ce in ce mai devotat si abia astept sa vad ce se intampla in continuare cu aceasta trupa cu adevarat unica.
Lasă un comentariu