Materialul este o calatorie in istoria discografica a trupei, reunind toate directiile compozitionale si tematice abordate pana acum. Toate „epocile” creative parcurse de vampirii din Helsinki au fost cartografiate si exprimate pe „X”, fara a sacrifica, insa, elementul de noutate constituit tocmai de acest eclectism.
In „volumul” muzical gotic scris de formatie, ii gasim citati pe unii din parintii fondatori ai genului, ca de exemplu pe The Sisters of Mercy, Type 0 Negative si Siouxsie and the Banshees. Interesante sunt si insertiile experimentale care amintesc de Johnny Cash sau de Dead Can Dance.
Din punct de vedere al productiei, materialul este oscilant, cu piese foarte bine realizate – „Black”, „I Know What You Did Last Summer”, „Borderline” – si melodii care lasa mult de dorit, parand a fi „slefuite” de un tehnician ghidat dupa principiul Dr. Jekyll/ Mr. Hyde *hate rock, love pop* („If You Love Me The Morning After”). Pe alocuri, peretele sonic capata stridente care contrasteaza cu nivelul obisnuit de „intunecime” al compozitiilor nordicilor.
Compozitional, formatia este de laudat. Toate piesele au o crestere foarte frumoasa, care explodeaza intr-un climax pe masura. Mai mult, faptul ca melodiile sunt variate ca si stil tine ascultatorul in suspans. Abia astepti sa auzi cum va suna urmatorul cantec. Riffurile sexy si desuete amintesc de ceea ce era glam metalul in zilele lui de glorie, iar minimalismul instrumental – fara sintetizatoare redundante sau supra-procesari – adauga o nota de autenticitate discului.
Vocal Jyrki iese putin din manierismele lui si interpreteaza niste pasaje sincere si deschise. Glasul nu mai creeaza impresia ca, in orice clipa, se poate prabusi in el insusi, ci cultiva niste variatiuni transgresive, care il scot pe cantaret din refugiul sau confortabil.
Cele doua piese de la inceput, „Love Runs Away” si „Tonight” sunt cele mai plate din punct de vedere compozitional si nu isi joaca eficient rolul de atatatoare de pofte. Influentele industriale si liniile muzicale previzibile nu fac dreptate materialului.
„Black„, insa, este o cu totul alta poveste. Imnica, lasciva si foarte glam-goth, melodia starneste imediat latura instinctuala. Dupa aceasta piesa, albumul prinde viata si incepe sa isi arate adevaratul chip.
„Borderline” este in mod clar una din cele mai interesante compozitii, intrucat incepe aproape ca un cantec de leagan country/folk. Daca Johnny Cash s-ar fi indragostit de Vampira iar ea l-ar fi muscat si i-ar fi manjit chipul cu lacrimile sale grele de mascara, atunci asta ar fi fost piesa compusa de legendarul cantaret, in incercarea de a-si explica aventura nebuneasca la care a fost obligat sa ia parte. Nu lipsesc nici anumite nuante care ii evoca pe cei de la Dead Can Dance.
Distorsiile vintage a la The Cure combinate cu niste tupeu tipic Type 0 Negative fac din „I Know What You Did Last Summer” o clasica al genului goth’n’roll. „I’m Ready” te va lasa cu impresia ca playerul ti-a jucat o festa si ti-a bagat in lista o melodie ratacita, pana cand iti va exploda creierul pe primul riff recognoscibil 69.
„When Love Comes to An End” pune capat albumului cu o compozitie simpla, dar tragica intr-un mod sucit de optimist.
Cu „X”, baietii de la The 69 Eyes au realizat un album eclectic, personal si matur. Exceptand bizareriile care tin de productie, avem de-a face cu un material care merita ascultat. Povestea formatiei a fost rezumata cat se poate de creativ in cele 10 melodii, care aduc un omagiu stilului inventat de finlandezi – „goth’n’roll”.
Lansat: 28.09.2012
Label: Nuclear Blast
Tracklist:
1. Love Runs Away 4:23
2. Tonight 3:43
3. Black 4:38
4. If You Love Me The Morning After 4:21
5. Red 3:47
6. I Love The Darkness In You 3:19
7. Borderline 3:54
8. I’m Ready 4:09
9. I Know What You Did Last Summer 5:05
10. When A Love Comes To An End 3:50
Lasă un comentariu