Talentatul vocal și pianist Alexander Krull, unul dintre fondatorii trupelor Leaves’ Eyes (symphonic metal) și Atrocity (death metal), mi-a acordat un interviu în care vorbim despre cariera sa, de la începuturi și până acum, despre concertele trupei din perioada următoare, precum și despre planuri de viitor. Notă: imaginea de copertă a fost realizată de Stefan Heilemann. Redau discuția în cele ce urmează:
Spune-ne, te rog, câte ceva despre începuturile tale ca muzician. Cum ai descoperit că poți cânta și care a fost prima ta apariție pe scenă?
Încă de când eram copil, îmi plăcea să cânt în timp ce ascultam piesele mele preferate de hard rock și metal. Când aveam vreo 14-15 ani, am format o trupă numită Ripper, iar eu am devenit solistul. La scurt timp după aceea, a luat naștere Atrocity, sub numele de Instigator. Primul nostru concert cu Atrocity l-am avut în 1988, la noi în zonă, într-un club de rock, și a fost incredibil, cu un public care făcea headbanging și mosh pit.
Atrocity a lansat, în 41 de ani de existență – punând la socoteală și anii în care trupa s-a numit Instigator –, albume care aparțin multor subgenuri, cum ar fi grindcore, technical death, black, folk, alternative, symphonic, gothic și industrial metal. Care dintre aceste stiluri crezi că descrie cel mai bine sunetul unic Atrocity?
Având în vedere că am pornit ca o trupă de brutal metal, cu teme întunecate, cred că aceasta este o descriere bună pentru profilul trupei. Pentru noi a fost întotdeauna important să fim originali, să acceptăm noi provocări și să avem, ca artiști de metal, o viziune fără bariere.
Albumul Willenskraft de la Atrocity împlinește 30 de ani de existență în 2026. Cum ți se pare că s-au maturizat piesele de pe acest LP? Crezi că melodii precum „We Are Degeneration” sau „Love Is Dead” mai pot fi considerate relevante pentru evoluția generală a trupei?
Da, categoric. La fel ca albumul Blut, Willenskraft a fost o etapă importantă în călătoria noastră muzicală. Pentru unii fani, acesta este albumul lor preferat din toate timpurile și un clasic al trupei. Unele dintre melodii le-ai putea lansa liniștit și în ziua de azi. Asta spune multe despre muzica în sine și despre Atrocity ca trupă.
Care sunt melodiile tale preferate de interpretat live cu Atrocity? Dar cu Leaves’ Eyes?
Asta e chiar greu de spus, haha. Probabil că „Reich of Phenomena” este una dintre preferatele mele de la Atrocity, iar de la Leaves’ Eyes, „Hell To The Heavens”. Desigur, mai sunt și alte piese pe care le-aș putea menționa.
Știu că poate fi un subiect sensibil, însă aș vrea să te întreb: având în vedere că, în 23 de ani, Leaves’ Eyes a evoluat de la un proiect secundar al Atrocity (în care cânta Liv Kristine) la una dintre cele mai cunoscute trupe de symphonic metal la nivel mondial, privind în urmă, cum privești acești ani? Ai schimba ceva, dacă ai putea?
Leaves’ Eyes a fost o trupă adevărată încă de la început, nu am privit-o ca pe un proiect secundar. Este mult mai mult în spatele acestei trupe și îmi place la nebunie întregul concept de a aduce la viață mitologia și saga nordice. Nu aș „schimba” nimic, deoarece contrastul muzical și elementele Leaves’ Eyes încă mă fascinează.
Care este amintirea ta preferată din cariera de până acum?
Asta e o întrebare grea, haha. A fost un moment pe scenă la Wacken Open Air, în 1999. Le-am spus celor din public, când eram cap de afiș pe una dintre scene, că vreau să păstrez acel moment în memorie pentru totdeauna. Fără iPhone, fără selfie-uri, fără livestream – doar salvat în inima mea, pentru că a fost ceva extrem de special să fiu acolo în acel moment, în acel timp.
Leaves’ Eyes a lansat în martie 2026 un nou EP, numit „Song of Darkness”. Ne poți spune, te rog, câteva cuvinte despre conceptul acestui material și cum a luat el naștere?
Piesa care dă titlul albumului, „Song of Darkness”, are ca temă Saga lui Gisli din Islanda. O sagă de familie tragică, despre crimă, răzbunare și conspirație. Saga proscrisului Gisli în sine este o capodoperă a mitologiei nordice. Am inclus și alte povești care vă pot inspira pe acest EP.
În cadrul turneului Song of Darkness 2026, veți susține două concerte în România, în luna octombrie, dintre care una la Rock’N’Iași. Care este primul lucru pe care vrei să îl faci după ce ajungeți în țara noastră?
Da, în curând vom cânta acolo și abia așteptăm! Primul lucru? Dacă se poate, mi-ar plăcea foarte mult să mă plimb puțin prin Iași, pentru că nu am mai fost acolo până acum.
La ce se pot aștepta din partea unui concert de-al vostru fanii care nu au mai avut până acum ocazia să vă vadă cântând live?
La concerte epice de metal! Cu Atrocity vom cânta piese din marea trilogie Okkult și câteva piese clasice foarte cool ale trupei! Iar cu Leaves’ Eyes vrem să sărbătorim cu o petrecere de symphonic viking metal!
Dacă ai putea alege între a cânta exclusiv live și a înregistra doar material în studio, ce opțiune ai prefera și de ce?
O altă întrebare dificilă… Sper să nu fim nevoiți să alegem niciodată, pentru că o trupă de metal are nevoie de ambele elemente!
Cum vezi viitorul pentru Atrocity și Leaves’ Eyes?
Sper să avem ocazia să înregistrăm și mai multe albume faine și să cântăm pentru fanii noștri prin toată lumea asta nebună! Nimic nu este de la sine înțeles. Sunt mereu recunoscător când se întâmplă lucruri minunate și, fără sprijinul fanilor noștri, nu suntem nimic.
Ce sfat i-ai oferi unui tânăr artist care vrea să meargă pe urmele tale?
Fii sincer cu tine însuți, crede în tine și muncește din greu pentru visurile și obiectivele tale.
Ce artiști te-au influențat cel mai mult în cariera ta?
Când eram foarte tânăr, am început cu Deep Purple și Pink Floyd. Cred că acela a fost startul pentru mine, iar mai târziu, trupe precum Iron Maiden sau Judas Priest m-au dus într-o direcție mult mai heavy.
Cum crezi că va arăta lumea metal peste 50 de ani?
Wow, sper ca metalul să devină ceva atemporal, la fel ca muzica clasică, iar oamenii să continue să dea din cap! Să sperăm că nu inteligența artificială sau marile corporații axate pe profit vor decide soarta metalului, ci trupele și fanii!
Cum te vezi peste 20 de ani – atât profesional, cât și personal?
Nu prea pot să spun – timpul trece atât de repede, lumea se schimbă mult, iar în ziua de azi lucrurile devin din ce în ce mai nebunești. Dincolo de toate astea, probabil că voi fi mereu un artist creativ, cu un stil de viață metal.
Ce trupă sau muzician din underground consideri că ar merita mai multă recunoaștere?
Sunt o mulțime de trupe talentate și unele își vor croi cu siguranță drumul. Așa cum se vede acum la o trupă de metalcore precum Knocked Loose, care merge în turneu pe arene cu Metallica. Tineri talentați precum cei de la The Pretty Wild ies pe scenă și fac turnee. Eu sunt producătorul trupei Catalyst Crime, care tocmai a scos un nou album fantastic de symphonic metal, cu câțiva invitați speciali excelenți, cum ar fi Chris Harms de la Lord of the Lost. Aruncați o privire!
Acum, că am terminat interviul, putem trece la treburi mai lejere. Să presupunem că am ieși în oraș, ca prietenii, și am intra într-un restaurant să mâncăm ceva. Ce ai alege din meniu? (Eu îți spun din start că aș vrea o salată).
Hahaha, bună idee, deja mi s-a făcut foame – poate un Tikka Masala cu brânză?
Am nevoie de ajutorul tău pentru a face un top 20 personalizat – melodiile care te-au influențat în cariera ta și cele care îți plac foarte mult.
Later edit: găsiți mai jos playlist-ul cu recomandările lui Alexander Krull:
Comentarii 0