Printre atatea targuri si concerte de Craciun, nu vi s-ar parea logic ca si rockerii sa aiba un targ numai al lor de unde sa-si poata achizitiona cadouri pentru ei sau pentru cei apropiati simtindu-se in acelasi timp bine pe muzica care le place? Asta s-a intamplat si in seara de 19 decembrie in club Fabrica unde Pheonix Entertainment nu a organizat doar un targ de Craciun plin de lucrusoare dragute dar majoritar netrebuincioase, ci un festin al merch-ului si al muzicii underground romanesti.
In cadrul „Metal Underground Merch Feast” participantii si-au putut manifesta dorinta arzatoare de a cheltui banii pe cadouri de Craciun, punand astfel in aplicare vestita sintagma comerciala „De Craciun, fii mai bun, fii…un fan adevarat si sustine scena underground romaneasca cumparand un CD/Tricou/patch al trupei tale preferate” . Atmosfera de sarbatoare a fost intretinuta de ansamblurile : Sin Under Skin din Craiova, The Boy Who Cried Wolf, Chaos Cult si Kistvaen.
Inainte de inceperea recitalului primei trupe am tras un ochi atent la standurile de merchandise organizate in club Fabrica. Cel mai dotat stand a apartinut celor de la Dark Side Booking Academy care pe langa o colectie impresionanta de tricouri (Vita de Vie, Emil, The Boy Who Cried Wolf, First Division, Cap de Craniu, Coma, Days of Confusion, Skandal etc) ne ofereau si trei cani interesante cu Darth Vader sau Yoda din Star Wars. Pe langa ei i-am mai vazut prezenti si pe baietii de la Axial Lead, Sin Under Skin si Kistvaen care asteptau cu zambetul pe buze pe toti cei doritori sa isi reinnoiasca garderoba sau colectia de cd-uri.
Revenind la partea muzicala a evenimentului, putin dupa ora 20:30 intra pe scena Sin Under Skin,o trupa tanara din Craiova care prezinta un heavy metal clasic cu influente de thrash dar si cu o picatura de alternativ rock. Baietii nu au venit sa inoveze sau sa rupa gura targului, iar muzica lor e menita sa transmita un mesaj direct si sa te faca sa te simti bine, insa putin mai multa creativitate nu ar strica. Am simtit ca baza, pasiunea si talentul sunt de partea lor, insa traim niste vremuri in care orice fel de experiment, orice fuziune cu alt gen, cu alte cuvinte, orice idee nebuneasca sau diferita care sa le permita sa iasa din sablonul clasic, va aduce mai multa apreciere trupei si poate chiar inca un fan sau doi sau trei sau 18 fani in plus la concerte. Timp au sa creasca si am incredere ca o s-o faca cum trebuie!
Recitalul The Boy Who Cried Wolf a fost mai rapid decat ascensiunea lui Michael Jackson in topurile americane cu piesa „Beat It”, mai intens decat cutremurul din ’77 si mai energic decat o doza de Monster prinsa in Uraganul Katrina. Motivul modului “ blitzkrieg” adoptat de trupa a tinut de un alt angajament muzicalo-profesional la care trebuia sa ajunga Serban, basistul grupului. Cu toate ca exista riscul ca pe final sa ascultam The Boy Who Cried Wolf in formula de 3, zeul devotamentului si zeita iubirii i-au furat sufletul lui Serban pret de cateva minute, reusind astfel sa incheie show-ul cu un “John McClane” mai greu de ucis ca niciodata.
Lady Chaos si compania au fost urmatorii propavaduitori ai atmosferei de sarbatoare in Fabrica. Cu un setlist invaluit predominant intr-o mantie intunecata, Chaos Cult stiu sa presare in muzica lor si cateva influente punk, si breakdown-uri grele si voci curate si hipnotizante care sa diversifice meniul muzical oferit cu atata dedicare la fiecare concert. Desi obisnuit cu sound-ul trupei, Chaos Cult au reusit sa ma ameteasca putin si sa ma induca in eroare datorita unor mici modificari in abordarea unor piese, in special pe sectiunea ritmica si vocala, care m-au facut sa cred ca avem de-a face cu niste compozitii noi. Din nefericire nu a fost asa, insa recitalul a fost unul solid, incununat la final si de un bis.
Kistvaen, ultima trupa care a urcat pe scena, a venit cu cel mai apasator sound al serii, cu o muzica depresiva, infricosatoare si misterioasa, care trece cursiv de la black la doom, de la soapte la urlete, de la ritmuri apasate la blast beat-uri, de la armonii lungi si domoale la riff-uri extreme. De remarcat ca membri trupei nu apeleaza numai la muzica pentru a-si construi magia, ci pun accentual si pe efectul visual scos in evidenta de miscarea scenica a lui Stege si a outfit-ului sau. Toate aceste aranjamente fac din recitalurile trupei Kistvaen o senzatie unica, o experienta care depaseste sfera muzicii si care te poarta in alte dimensiuni intunecate.
Ca sa tragem linie, Metal Underground Merch Feast a fost un eveniment reusit, plin de “ goodies” si de muzica buna, un concept care ar trebui repetat mai des in underground-ul romanesc. Happy Metal Christmas!
Lasă un comentariu