Perioada dintre anii 2014-2015 a insemnat un pas enorm pentru cariera timisorenilor de la IMPLANT PENTRU REFUZ. Pe scurt, IPR a venit un concept masiv de marketing pentru a-si putea finanta urmatorul album: formatia a apelat la platforma de crowdfunding “We Are Here”, inchinata special artistilor romani si si-a propus sa stranga suma de 6000 de euro.
Campania a avut un succes rasunator, si a intrecut multe asteptari, deoarece formatia a reusit sa acumuleze o suma mult mai mare decat cea propusa initial. Asadar, albumul a putut fi realizat, iar lansarea sa oficiala a avut loc in data de 6 martie 2015, in clubul Daos din Timisoara. A urmat un turneu de aproape o luna, care a acoperit mai mult de zece orase.
Intr-un final, am reusit sa vorbim cu solistul formatiei, Octavian „Vita” Horváth, despre noul album al trupei, despre cum a decurs productia acestuia si am aflat si cum a fost atmosfera in ultimul turneu IPR. Mai multe amanunte puteti citi mai jos!
A trecut aproape un an de cand ati lansat campania de crowdfunding pentru noul album Implant Pentru Refuz, “Cartography”. Povestiti-ne cate ceva despre aceasta idee: de unde a pornit, cum a evoluat, ce asteptari ati avut de la inceput?
Ideea de campanie ne-a venit atunci cand am observat ca nu reusim sa acoperim cheltuielile de inregistrare doar cu banii proveniti din concerte. Am vazut ideea de crowdfunding la trupe din afara si am zis ca trebuie neaparat sa functioneze si in Romania. Am avut emotii la jumatatea campaniei (nu calculasem ca in timpul sarbatorilor de primavara prioritatiile oamenilor se schimba), apoi campania si-a revenit, in ultimele zile chiar depasind suma propusa.
Sutele de intrari informationale se decanteaza, se topesc si genereaza un album care pastreaza in interiorul lui toti acesti ani prin care ai trecut.
Pentru voi campania a fost un real succes deoarece ca v-ati atins scopul. Considerati ca alte formatii din Romania pot fi in stare sa va urmeze exemplul?
E foarte important sa incerci o astfel de campanie, e pulsul direct pe care poti sa-l iei de la fanii tai.
Suma pe care ati strans-o este destul de consistenta, si nu am crezut ca poate fi atat de complicat sa realizezi un album, din punct de vedere financiar. Asadar, dupa experienta voastra, este mai bine sa fii afiliat la o casa de discuri profesionista, sau sa ramai independent?
Aici putem sa umplem pagini intregi; nu cred ca exista o reteta foarte clara. Pentru noi a functionat foarte bine la acest disc, parteneriatul cu coproducatorii nostri ne-a dat o libertate pe care o casa de discuri nu cred ca o poate tolera. Am stat in studioul de inregistrari pana cand am simtit ca albumul este ceea ce ne-am propus si ca fanii nostri vor fi mandri ca au contribuit la acest album.
Au trecut sase ani de la lansarea ultimului material discografic, “Otheroot”. In cariera voastra, a mai existat o pauza de sase ani – ma refer, desigur, la perioada “Oameni fara fete” si “Monolith” – si, dupa parerea mea, in fiecare dintre aceste durate, a existat o schimbare majora de stil in muzica voastra. Daca s-a mers pe acest principiu, consideri ca noul disc, “Cartography”, vine cu ceva nou pentru voi in materie de stil, abordare, sau influente?
In sase ani iti schimbi aproape toate celulele din corp, asculti zeci de discuri, citesti zeci de carti, joci nenumarate jocuri, participi la mii de discutii. Sutele de intrari informationale se decanteaza, se topesc si genereaza un album care pastreaza in interiorul lui toti acesti ani prin care ai trecut.
De ce ati ales sa compuneti melodii in limba engleza si in limba romana? “Monolith” si “Cartography” au mers pe aceasta linie, desi in trecut ati compus numai in limba romana…
Nu am ales si nu am prestabilit in ce limba vom scrie versurile, pur si simplu asa a iesit.
Cum consideri ca va fi vazut “Cartography” peste cinci sau zece ani?
Peste cinci sau zece ani Cartography va fi vazut tot mai bine, e un album care cu trecerea timpului e tot mai bun si va fi mai bine inteles, e ca un vin bun.
In concertele din ultimul an, ati cantat piese de pe noul album, desi acestea nu fusesera lansate oficial. In general, cum au fost primite de public acestea?
La inceput, cu destula reticienta si timiditate, apoi am auzit publicul strigand la concerte numele pieselor noi.
Underground-ul inseamna sa faci muzica de calitate fara sa vrei sa te balacesti in mediocritatea curentului major.
Ati avut un turneu impresionant in primavara acestui an. Cum a fost experienta pentru voi?
A fost un turneu extraordinar, am cantat toate piesele de pe album si cateva piese vechi, de referinta. Fiecare concert din turneu a durat doua sau mai mult de doua ore. Am inceput la Timisoara, unde am avut ca de obicei o sustinere extraordinara din partea publicului si am terminat turneul cu un concert grozav in Bucuresti. Fiecare locatie, fiecare oras ne-a surprins si impresionat in felul sau. A fost un turneu intreg, cu o puternica legatura intre noi si fanii nostri care asteptau acest album.
In vara veti deschide concertul Korn din Bucuresti. Ce asteptari aveti de la acest eveniment?
Nu vrem sa avem nici un fel de asteptare de la acest eveniment, suntem foarte fericiti ca vom deschide pentru Korn si asteptam sa-i vedem pe fanii nostri in fata scenei si sa ne bucuram impreuna de acest eveniment muzical.
Sunteti una dintre cele mai vechi formatii din tara, si pun pariu ca Implant Pentru Refuz a trecut prin multe provocari. Dupa parerea ta, ce inseamna pentru voi spiritul “underground”? Vorbim din punct de vedere muzical…
Underground-ul inseamna sa faci muzica de calitate fara sa vrei sa te balacesti in mediocritatea curentului major.
Din punctul tau de vedere, care ar trebui sa fie relatia dintre muzicieni si fanii lor, sau intre un muzician si un altul? Mai exista loc pentru prietenii adevarate in acest mediu extrem de competitiv?
Noi facem muzica pentru fanii nostri si abia asteptam sa ne vedem si sa vorbim cu ei, sa le cantam si sa relationam cu ei, sa schimbam pareri si energii. Competitie intre muzicieni nu exista, deocamdata a aparut doar o competitie artificiala intretinuta de managementul trupelor.
Va multumesc din suflet pentru acest interviu, a fost o onoare. Daca exista alte lucruri care considerati ca nu au fost acoperite, va rog sa le mentionati!
Pastram lucrurile nespuse pentru urmatoarele interviuri. Multumim!
Lasă un comentariu