
Deși relativ recent apăruți pe meleagurile noastre, E-AN-NA (foto) nu are nevoie de o introducere imensă, asta deoarece aceasta deja și-a acumulat o bază de fani proprie și show-urile sale au devenit extrem de diversificate, precum cele ale unei formații cu mulți ani de experiență acumulați.
După lansarea EP-ului „Jiana” anul trecut, trupa și-a înmulțit aparițiile live, punctul culminant fiind atins odată cu șansa de a deschide cele șase concerte Dirty Shirt din cadrul FolkCore DeTour, care au avut loc în această primăvară.
Astfel, după finalizarea acestui turneu, am considerat că este necesar să discutăm puțin cu membrii E-An-Na, chitaristul Ovidiu Ban, solistul Andrei Oltean și bateristul Paul Cristian, despre impresiile formate, experiența acumulată, dar și despre viitorul formației.
Salut, și vă mulțumesc pentru acest interviu! Pentru a începe direct o trecere în revistă a recentelor activități, cum vă simțiți după încheierea turneului „FolkCore DeTour”?
Ovidiu: Trist. A fost un turneu plăcut unde am reușit să avem o legătură bună cu fanii, fie ei noi sau vechi. Ne-am obișnuit cu membrii turneului și apoi s-a terminat. Ne bucurăm foarte mult că am făcut parte din acest proiect.
Puteți să ne povestiți experiența pe care ați acumulat-o odată cu desfășurarea acestui turneu? Ați cântat în deschidere pentru Dirty Shirt, formație care ne-a prezentat cu un concept unic, și din câte am observat, a fost un succes răsunător.
Ovidiu: Am învățat să fim mai organizați deoarece una dintre cerințele turneului era respectarea unui anumit program, iar încălcarea lui însemnă reducerea din timpul de cântat. Dirty Shirt, de asemenea, au fost foarte deschiși cu noi, oferindu-ne sfaturi, complimente (nu prea multe ca să nu ne-o luăm în cap).
Au fost și unele momente pe care nu le-am plănuit, dar care au lăsat o amintire plăcută, de exemplu cand Rini de la Dirty Shirt a cântat Codru alături de noi la Arenele Romane.
Paul: Am învăţat toţi câte ceva, atât pe plan muzical, cât şi pe plan personal. E o experienţă faină să vezi cum se lucrează la un proiect mare, câte aspecte şi detalii sunt de luat în calcul pentru realizarea unui concert bun. Consider că ne descurcăm mult mai bine la capitolul încadrare în timp, organizare pe scenă, ore de somn şi altele.
Desigur, o întrebare destul de regăsită, dar care prezintă un interes pentru mulți ascultători: puteți să ne povestiți un moment amuzant prin care ați trecut în timpul acestui turneu?
Ovidiu: Sunt mai multe, mai ales că se tot „împrumutau” ghiozdane de la o formație la alta, dar probabil cel mai imprevizibil moment este tortul primit de ziua mea, la Timișoara. Mulțumesc mult, Billy! O altă fază (ironică pentru București) e că am reușit să cad cu rampa la soundcheck, moment care am înțeles că ar fi părut hilar.
Paul: Toate care îl au în rol principal pe Ovidiu (se poate vedea mai sus).
Ce ați avut de învățat din organizarea acestui turneu și ce credeți că ați putea aplica la voi în formația? Unul dintre membri chiar a făcut parte din orchestra din spatele Dirty Shirt, așa că sunt destul de curios de răspunsul vostru.
Ovidiu: Am văzut o parte din munca necesară organizării turneului (10%) și sincer era enorm de multă muncă. Am învățat să fim mai optimi pe cât posibil și cu partea tehnică, deoarece timpul era în general destul de limitat.
Andrei: Am fost la două ture de repetiţii cu Dirty Shirt înainte de începerea turneului, iar munca efectuată poate fi cu greu descrisă. În prima zi la Casa Studenţilor din Baia Mare am stat aproximativ 11 ore, timp în care s-a montat echipament & ce mai era necesar şi s-au făcut probe, rezultatele fiind salvate pe mixerul digital. În toată ziua aia am apucat să cântăm aproximativ o oră. Una. Din 11.
Pentru mine, fiecare seară a reprezentat o tranziţie incredibilă: am ajuns să consider relativ lejer procesul de montarea & pregătire E-an-na, comparativ cu hardughia dublului ansamblu Dirty Shirt – Ansamblul Transilvania. A fost o colaborare nemaipomenită, fiindcă în echipă erau atâţia muzicieni din anturaje diferite, iar conversaţiile, schimburile deidei şi experienţe cred că au însemnat un moment foarte important în viaţa fiecăruia. La fel şi schimburile de energii de pe scenă. În fiecare seară, după 3+ ore pe scenă, eu eram ca sedat. Nu regret nimic.
Cum sună ca în viitor, poate peste zece ani, să vedem un turneu E-an-na cu orchestră? Credeți că ar fi realizabil acest proiect?
Ovidiu: Ar fi un lucru foarte frumos, noi ne gândeam prin iarnă la ceva mai special cu o orchestră mai restrânsă, dar proiectul a picat din motive financiare. Poate vom reuși să-l facem cândva. Deși aș prefera să avem o abordare diferită asupra orchestrei, fără momente în care să cânte doar ea.
Andrei: Deseori m-am gândit la chestia asta, dar momentan nu e cazul, în ceea ce priveşte E-an-na. Avem alte câteva priorităţi, cum ar fi închegarea unui album mai bun decât ceea ce am scos până acum. Totuşi, sunt destul de convins că într-o zi se va ajunge la colaborări ample.
Să discutăm și puțin despre câteva informații post-lansare a materialului de debut. „Jiana” mi se pare un nume foarte ancestral și arhaic, însă care este legătură acestuia cu cele opt piese de pe EP? Există un concept anume dezvoltat și creionat de voi? Multe informații despre acesta nu am găsit pe Internet.
Andrei: (pocnindu-şi degetele) După cum am explicat şi prin alte interviuri, şi în booklet-ul CD-ului, E-an-na reprezintă o lume nouă, creată în întregime de noi. Este, categoric, un proiect în construcţie, care se schimbă în mod constant (cum, de altfel, e şi lumea noastră), şi pe care încercăm să-l perfecţionăm, să-l echipăm cu ce pot da minţile noastre mai bun. Când scriu versuri despre E-an-na, încerc întotdeauna să păstrez natura ei volatilă, să nu îi forţez existenţa într-un lucru foarte concret, astfel încât să fie, într-o anumită măsură, modelabilă pentru fiecare individ.
Conform teoriei multiversului, fiecare univers are alt set de legi fizice, incomprehensibile prin prisma gândirii noastre, obişnuită cu ale noastre. Ei, aşa e şi E-an-na. Cred că nu există două fiinţe care să intre acolo şi să găsească acelaşi lucru. „Jiana”este prima piesă pe care am lansat-o, şi descrie dansul printre stadiile fiinţei (atât viaţa, cât şi moartea, sunt parte dintr-o călătorie mai amplă). Am considerat că ea este cea mai sugestivă pentru acest EP, de aceea am şi păstrat numele ei şi pentru colecţia pieselor. Cum albumul nu este conceptual, fiecare piesă are, totuşi, o puternică individualitate lirică. Nu poţi spune că e o poveste alcătuită din mai multe piese, deşi există anumite similarităţi („Hora pe Furate” şi „Înşivă” au în comun tema puterii individului asupra propriului destin, de exemplu).
Am văzut că v-a mers destul de bine cu vânzările și promo-urile: ați vândut mult merchandise, chiar ați adunat poze cu fani care vă port produsele. Cum a reușit o trupă destul de tânără să atragă atât de multă atenție din acest punct de vedere al vânzărilor? Întreb deoarece poate există un eventual secret care chiar ar ajuta în viitor noile formații…
Ovidiu: Partea de promovare am reușit-o pe mai multe planuri.
E planul de concerte, unde noi am avut peste 40 anul trecut, care e activate destul de mare pentru o trupă la început, dar și un lucru care a cerut foarte multe sacrificii, in sensul că nu a mai existat concediu pentru cei care lucrează, respectiv weekend-uri libere în general. Dacă la un concert reușești să impresionezi pe cineva, sau să-l atingi cu ceva, acesta va dori să susțină formația cumpărând merch, lucru care o ajută enorm de mult.Există și planul online: Facebook, Youtube, Instagram, prin care am reușit să ne promovăm destul de mult.
Un „secret” ar fi să nu vorbești de sus cu fanii pe aceste site-uri, sau să discriminezi în funcție de vărstă sau alte criterii. De asemenea, noi am oferit EP-ul digital tuturor fanilor care au cumpărat un tricou și ne-au trimis o poză cu el, deoarece fără ei, sincer nu am fi reușit probabil nici până acum să-l lansăm în varianta lui actuală. Până la urmă, cred că lumea observă și cât de mult dorim să facem asta și doresc dea o mână de ajutor că să reușim.
Andrei: Pe lângă toate strategiile de promovare, lumea chiar simte atunci când dai tot ce ai mai bun, când pui toată transpiraţia şi pasiunea în ceea ce creezi. După cum ai văzut şi la întrebarea anterioară: E-an-na este o lume amplă, cu foarte multe detalii, multe ascunse, gata să fie descoperite. Cu cât petreci mai mult timp într-o lume, cu atât devii mai familiarizat cu ea, cu atât devii mai nostalgic atunci când ea e absentă. Cu atât îţi doreşti mai mult să ai o parte din ea alături de tine, şi tu să fii o parte din ea. Ştiu că poate e un răspuns metaforic pentru o întrebare atât de pragmatică, dar chiar cred că şi acest lucru e parte din ecuaţie.
Paul: Aş spune că atenţia pe care o acorzi oamenilor care te susţin este elementul cheie. Până la urmă, pentru ei şi datorită lor te afli pe scenă. Eu mă bucur doar din ideea că cineva ascultă şi trăieşte ceea ce noi cântăm.
În ultimul deceniu, cel puțin, a apărut un anumit trend în România de cânta acest gen de folk metal cu puternice influențe de muzică tradițională autohtonă, chiar și balcanică. Multe trupe care au abordat aceste stiluri fie au avut mult de câștigat, fie au avut de pierdut, fiind mult prea anoste sau nu au avut o orientare precisă. Unde vă situați voi, ce punct forte vă face să preluați în muzica voastră un gen destul de complicat de înțeles?
Ovidiu: La noi e destul de balansat, deoarece nu toate părțile folclorice sunt preluate din muzica tradițională. N-am vrut să „păcălim” pe cineva, astfel toate piesele cu acel tip de influențe și-au păstrat numele tradițional. Pe EP, raportul e 3 complet originale, 2 inspirate din folclor., excluzând piese bonus.
Andrei: Geneza trupei nu are absolut nici o legătură cu trendul. Nu o să mă pierd în detalii de ordin tehnic, dar o să spun că, de multă vreme, simţeam că, muzical, lipseşte ceva la noi în ţară. Nu am vrut să cântăm despre strămoşi şi nici să includem nişte instrumente tradiţionale doar de dragul de a fi acolo, fără să avem idee cum pot fi ele folosite cel mai bine în context. Suntem un set de oameni cu un set de instrumente, şi încercăm să scoatem cele mai bune posibilităţi din asta. Nu iese întotdeauna un sound folcloric. Piesa viitoare va fi chiar mărturie pentru ce spun acum.
Cât despre „complicat de înţeles“… Multe piese din muzica clasică, de exemplu, sunt complicate, şi totuşi atât de uşor de digerat. E vorba doar de balansul dintre complexitate şi melodicitate, “overview”. Poţi avea pasaje foarte elaborate, dar, ca ansamblu, un produs final relativ uşor de înţeles, dacă nu asculţi pasiv. Eu, personal, detest faptul că muzica mainstream educă publicul să gândească (subconştient) în termeni foarte simpli, din punct de vedere muzical. Chiar nu am nimic cu simplitatea muzicală, dar am ceva cu refuzul a orice altceva, fiindcă nu e la fel de uşor de ascultat (şi prin asta nu mă refer la muzici care sunt deosebit de greude ascultat). Se ştie că intuiţia muzicală e în directă legătură cu alte funcţionalităţi ale creierul, prin urmare o paletă largă de gusturi întru sonorităţi nu poate fi decât un lucru bun.
În recentul turneu ați cântat și o piesă nouă. Asta înseamnă că pregătiți un nou material? Cumva va fi un disc full-length?
Ovidiu: O parte dintr-o piesă nouă, dar da, pregătim ceva nou. Nu știm exact când o să fie lansat, sau în ce format. Momentan sunt 4 piese pe care le „prelucrăm” încet încet. Probabil procesul ar dura mult mai puțin, dacă trupa nu ar fi împărțită în 4 orașe (Sibiu, Timișoara, Brașov, Iași). Pot spune că sună altfel. Sunt unele lucruri pe care am vrut să le facem cu primul EP și acum trecem mai departe. Majoritatea pieselor de pe primul EP sunt compuse de Andrei Oltean fie cu 5+ ani înainte, fie alături de mine când am pus bazele trupei. Evident, au apărut modificări la piesele de la ceilalți membri, dar ideea de bază era de atunci. Cu timpul fiecare dintre noi se schimbă, iar piesele pe care le vom lansa în curând arată abordarea actuală pe care o avem asupra muzicii.
Urmează pentru voi un turneu cu trupele Niburta și Netherfell. Sunteți pregătiți pentru încă o ieșire din țară, având în vedere că veți cânta în Polonia și Ungaria?
Ovidiu: Prima oară am fost la Kavarna în Bulgaria, unde am avut un feedback neașteptat de bun. O să fie puțin ciudat cum limba în care cântăm o să fie străină celorlalți, dar am încredere că vom reuși prin muzică, universală fiind, să îi câștigăm.
Andrei: Abia aştept! Noi o să dăm tot ce putem să iasă cât mai fain. Dat fiind că una dintre cele două case de discuri cu care am lucrat (Art of the Night Productions) e din Polonia, ar trebui să fie ok. Comenzi de merch am avut în ambele ţări, deci ceva lume ştie de noi. Sunt chiar curios. Ba chiar o să avem parte şi de o surpriză pregătită în comun, de toate 3 trupele. Veniţi în Cluj, Suceava, sau Iaşi ca să vedeţi despre ce este vorba. Versurile sigur le ştiţi. Ups…
Paul: Personal, sunt super încântat că reuşim să ne ducem muzica în alte ţări şi sunt curios cum e publicul acolo, ce îi încântă şi sperăm să reuşim să avem un impact asupra lor.
La ce să ne așteptăm de la viitorul turneu, în condițiile în care cuprinde și trei concerte în România?
Ovidiu: Turneul din România cuprinde 3 orașe dragi nouă : Cluj-Napoca (27 Aprlie, The Shelter), Suceava (28 Aprilie, 31 Motors) și Iași (29 Aprilie, Underground The Pub).
Deși timpul dintre turnee a fost destul de puțin, noi nu dorim să ne repetăm, așa că am decis să schimbăm setlistul (asta nu înseamnă doar ordinea) pentru următorul turneu, astfel încât cei din Cluj/Iași, care ne-au văzut și la Detour, o să aibă ocazia să vadă și altceva. Trupele cu care cântăm (Niburta, Netherfell) de asemenea o să facă un show foarte bun și o să demonstrăm că poți suna modern și dacă ai instrumente tradiționale.
Vă mulțumesc frumos pentru această ocazie și mult succes în viitor! Dacă voi considerați că am uitat ceva anume în acest interviu, puteți să ne spuneți acum!
Ovidiu: Când terminăm turneul, mai avem apoi 2 concerte, unul in Daos, Timișoara (6 Mai cu An Theos și Within The Nova) și unul in Quantic, București ( 13 Mai, în cadrul Wacken Metal Battle). Cel din Quantic e pentru un concurs prin care se decide ce trupă reprezintă țara la Wacken. Pentru noi, acest lucru ar putea duce la foarte multe lucruri și astfel dorim să vă invităm să vedeți dacă ar trebui noi să fim reprezentanții.
Lasă un comentariu