Leprous – The Congregation

394 vizualizări
Este uimitor să vezi cum reușesc unele formații să progreseze estetic în ciuda modei de a te auto-copia, caracteristică timpurilor noastre. Mi-a plăcut mereu să ascult ceva inovator, bine gândit, dar am rămas deseori dezamăgit de tendința grupurilor contemporane de a se axa pe formă mai mult decât pe conținut. LEPROUS este o formație care refuză abordarea aceleași direcții stilistice de la un material la altul și demonstrează cu fiecare album de studio că își dorește ceva mai mult, ceva care să rupă gura târgului.
2015 a însemnat completarea unui nou capitol în activitatea formației norvegiene, odată cu lansarea albumului „The Congregation”, pe 25 mai, via Inside Out Music. Noul disc este o continuare naturală a lui „Coal” (2013), și cuprinde o diferență compozistică notabilă față și de precedentele două materiale, lansate din 2009 incoace. Tradiția de a lansa un nou produs discografic o dată la doi ani a fost respectată și de această dată, iar Leprous ne-a livrat o creație energică, dinamică, deosebită.

Merită să menționez câteva deosebiri notabile, dar și asemănări față precedentele apariții. În primul rând, față de „Bilateral” (2011), „The Congregation” a renunțat complet la influențele închise și bizare de genul Mars Volta, iar față de „Coal”, Leprous a lăsat în urmă estetica întunecată și sobră care domina tot discul. Mai mult decât atât, în această nouă compoziție, nu îl mai auzim pe multi-instrumentistul Ihsahn (ex-Emperor, ex-Peccatum), cel care ajutat cel mai mult această trupă în carieră, din mai multe puncte de vedere. O mică asemănare între cele trei albume constă, în continuare, în vocea marcantă a lui Einar Solberg, care a rămas neschimbată și care plusează, din nou, în dinamism și promptitudine. Termin acest paragraf prin a mai spune că o diferență importantă față de precedentele materiale pe care am descoperit-o în „The Congregation” este prezența într-o mai mare măsură a sonorităților electronice, dar și a unor variații mult mai accentuate a nivelului de energie internă a cântecului, întâlnite în special în refrene.

Cele mai reușite piese de pe acest album sunt „The Price”, „Rewind”, „Third Law”, „Moon” și „Down”. Melodiile sunt niște capodopere progressive și se evidențiază prin sunetul neted și răcoros, prin refrenele foarte catchy si armonioase, și nu în ultimul rând, prin combinația ideala voce falsetto-clapă, care modifică atmosfera și dispoziția generală. Orchestrația nu a dezamăgit – riff-urile pieselor sunt pline de sincope (un element esențial al operelor Leprous), clapele ies în față ori de câte ori au ocazia, în special atunci când creează unele pasaje inspirate de sunetul anilor 70, iar tobele excelează pentru intruziunile repetate și atipice pentru universul formației (de menționat faptul că „The Congregation” este albumul de debut al bateristului Baard Kolstad de la Borknagar).

„The Congregation” este un disc care se bate pentru titlul pentru cea mai reușită compoziție progressive din acest an. Îmi era dor de un astfel de material, și mă bucur că industria muzicală norvegiană continuă să ne livreze formații talentate, care reprezintă o gură de aer curat în atmosfera generală, sufocată de sonorități metal identice.

REMINDER! Leprous va reveni în România în data de 22 octombrie 2015, atunci când va concerta în clubul Rockstadt din Brașov, alături de Sphere și Randevous Point.

„The Congregation” tracklist:

01. The Price
02. Third Law
03. Rewind
04. The Flood
05. Triumphant
06. Within My Fence
07. Red
08. Slave
09. Moon
10. Down
11. Lower
12. Pixel


Comentează primul

Lasă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată.


*