Scena alternativa locala, o victima a publicului nepasator si carcotas?

185 vizualizări

Autor: Raluca Bicu

De mult voiam sa scriu despre o treaba care ma irita apropo de scena alternativa din Romania (cu plecata smerenie recunosc ca nu prea stiu cum sta treaba in alte ograzi).

Inainte de a intra insa in miezul problemei, haideti sa vorbim nitel despre o categorie speciala de oameni, si anume acei oameni absolut convinsi ca in zilele noastre nu se mai face muzica buna si pace.

Eu am prostul obicei sa intru in discutii contradictorii pe Internet. Si zic prost pentru ca am observat de-a lungul timpului ca in general oamenii sunt mult mai agresivi pe internet decat in viata de zi cu zi.

Ei, si nu o data mi s-a intamplat sa dau peste oameni care deplang sincer vremurile acelea demult apuse in care formatii precum The Doors, Free, Jefferson Airplane si asa mai departe “gaghilau” placut urechile fericitilor ascultatori.

Probabil ca stiti cu totii colajele acelea tip “music back then, music now” in care autorul ne tranteste versuri de Led Zeppelin, apoi versuri de Nicki Minaj, intr-o incercare de a ne demonstra in ce stare jalnica este industria muzicala de astazi.

Fireste, acesti oameni uita niste lucruri esentiale, si anume:  muzica de consum larg nu e o inventie recenta, una la mana, si doi la mana, valoarea unor muzicieni nu se masoara strict din punct de vedere liric. Dar daca tinem cu tot dinadinsul sa facem comparatii trase de par in ce priveste lirica, nu e nicio problema, putem trasa paralele intre Boney M si Ed Sheeran, si poate vedea oricine ca “vechi” nu inseamna neaparat “mai bun”.

Credinta mea sincera (si probata, de altfel, in multe ocazii) e ca nu exista “doar muzica proasta”, ci oameni care habar nu au sa caute muzica.

Si aici revin la ceea ce ma doare pe mine. Recent, am dat peste un articol pe un blog in care autorul lauda din tot sufletul o formatie autohtona romaneasca, care, intamplator, imi place foarte mult. Felul in care o facea insa m-a lasat efectiv cu gura cascata. Din toate lucrurile bune pe care le-ar fi putut spune despre ei, el se oprea la “isi compun singuri muzica”. M-am oprit din citit, m-am gandit rapid la toti muzicienii autohtoni pe care ii stiu eu si care isi scriu singuri muzica si versurile, si am avut senzatia ca eu si autorul traim pe planete diferite.

Aud adesea oameni care se plang ca la noi numai muzica proasta este promovata. In acelasi timp insa, interesul pentru formatiile de indie/alternative care se zbat in asa-zisul underground este mai mult decat scazut.

Majoritatea celor care sunt preocupati de nisa alternativa prefera sa isi indrepte atentia catre ce se petrece in strainatate, etichetand din start formatiile romanesti drept niste imitatoare ieftine,  adesea fara ca macar sa se osteneasca sa asculte mai mult decat o piesa. Iar daca prin cine stie ce minune binevoiesc sa se prezinte la concerte, o fac de multe ori in sila si parca fara chef.

Am asistat adesea la concerte ale unor formatii romanesti la care veneau 30-40 de persoane, care stateau cu mainile in san si se uitau amortite inspre scena, scuturandu-se ocazional din letargie pentru a aplauda. Si chiar in situatia exceptionala in care o formatie romaneasca ajunge sa isi construiasca o baza de fani solida, cel putin jumatate din public va prefera sa caute pe Internet un torrent de unde sa isi descarce discografia sau sa asculte piesele pe YouTube decat sa dea 40 de lei pe un CD.

De acord, sunetul din cluburile romanesti este departe de a fi grozav (asta ca sa fiu blanda). De acord, poate ca unele formatii se pierd prea mult in influente si nu au o identitate proprie bine conturata. Dar nu se poate crea si sustine un curent numai cu participarea muzicienilor. Este nevoie de reactii si din partea publicului, fie ele pozitive sau negative. Nu e deloc antrenant sa canti cu sala plina doar pe sfert sau, si mai rau, in fata unui public complet indiferent.

Asa ca, dragi consumatori de muzica, duceti-va la concerte. Aplaudati cand merita sa aplaudati, manifestati-va prezenta, criticati cand nu va place ceva. Si mai ales, daca gasiti o formatie cu adevarat pe gustul vostru, sacrificati cateva beri si cumparati-va CD-ul. Conteaza mai mult decat va inchipuiti.

Mai multe despre Raluca AICI.


Comentează primul

Lasă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată.


*